SUMAR:
- Dezvoltarea psihomotorie a bebeluşilor
- Rolul jucăriilor în dezvoltarea psihomotorie
- Când începe să se joace un bebeluş
- Jucării destinate dezvoltării psihomotorii
- Tipuri de activităţi care stimulează dezvoltarea psihomotorie
- Concluzii
- Resurse despre „Rolul jucăriilor în dezvoltarea psihomotorie a bebeluşilor”
Dezvoltarea psihomotorie a bebeluşilor
Transformarea nou – născutului de la micuţul care abia îşi poate ţine căpuşorul la bebeluşul care gângureşte şi se rostogoleşte, până la năzdrăvanul care se caţără, râde, plânge, vorbeşte şi se joacă, socializează şi empatizează, reprezintă un proces elaborat şi fascinant, susţinut de dezvoltarea psihomotorie a bebeluşului. Dezvoltarea psihomotorie presupune dezvoltarea motorie, respectiv mişcările şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, intelectuală, afectivă şi socială. Dezvoltarea psihomotorie reprezintă dovada că sistemul nervos la bebeluşului parcurge firesc toate etapele spre maturizarea normală. Nu toţi bebeluşii se dezvoltă la fel, însă chiar şi sub rezerva particularităţilor fiecăruia, există reperele clare care indică dacă cel mic are o dezvoltare psihomotorie normală. Părinţii, împreună cu medicul pediatru, se pot ghida după anumite repere generale, pentru a putea aprecia gradul de dezvoltare psihomotorie. Aceste repere au la bază în cazul fiecărui copil factorii genetici, medicali, constituţionali şi afectivi. Dezvoltarea psihomotorie are loc la nivel cognitiv, emoțional, social și motoriu.
La momentul naşterii, există o serie de reflexe care demonstrează că bebeluşul beneficiază de baza normală a dezvoltării psihomotorii. Astfel, un nou – născut va manifesta reflexul suptului, va reacţiona la zgomotele puternice şi va avea capacitatea de a-şi flexa membrele în funcţie de stimuli. La împlinirea vârstei de 1 lună, un bebeluş cu o dezvoltare psihomotorie normală, trebuie să îşi poată ţine pumnii strânşi, iar mânuţele sunt active. Căpuşorul poate fi ridicat câteva secunde şi poate fi rotit dintr-o parte în cealaltă, bebeluşul având şi capacitatea de a urmări lumina puternică. La vârsta de 2 luni, micuţul îşi poate ţine capul pentru puţin timp în acelaşi plan cu corpul, atunci când este ridicat. Va asculta sunetele stridente, va zâmbi şi va avea capacitatea de a urmări un obiect. Bebeluşul la 3 luni îşi va mişca mai energic membrele, va gânguri şi va zâmbi conştient, îşi va mişca privirea de la un obiect la altul, va atinge ochii și gura cu mâinile. Aşezat pe burtică, cel mic îşi va putea ridica căpuşorul. Ajuns la vârsta de 4 luni, bebeluşul deja ridică capul, ţinându-l drept, poate prinde jucării, are capacitatea de a înlătura ceva ce îi acoperă faţa, coordonându-şi deja foarte bine mişcarile. De acum, începe socializarea prin zâmbet şi are reacţii selective de retragere.
Dezvoltarea psihomotorie normală va permite bebeluşului ca la vârsta de 5 luni să aibă capacitatea de a-şi menţine bine capul. Va prinde obiectele, se va bucura, deja va râde zgomotos şi înţelege dispariţia unui obiect, aşteptându-l să reapară. La vârsta de 6 luni stă în şezut, se întoarce de pe spate pe burtică şi invers, se poate sprijini în coate şi pe mânuţe, va prinde obiectele și va avea tendința să le bage în gură, are capacitatea de a recunoaște vocile și fețele membrilor din familie. La 7 luni, poate bea apă din cană, emite sunete, mânuieşte jucăriile şi se poate răsuci. La 8 luni, va începe să se târască, va atrage atenţie prin ţipete şi va emite mult mai multe sunete, iar căpuşorul şi-l va putea ridica şi din poziţia culcat. Începând cu vârsta de 9 luni, o dezvoltare psihomotorie normală va permite ridicarea susţinută în picioruşe, executarea mişcărilor cerute, mâncarea unui biscuiţel şi emiterea silabelor ma-ma, da-da. La 10 luni, copilul va merge ţinut de mânuţă, îşi va recunoaşte numele, va râde când se reflectă într-o oglindă. Tot acum este punctul din care poate recupera obiectele căzute, având şi capacitatea de a manevra două jucării în acelaşi timp. La 11 luni, se susţine pentru câteva minute în picioare şi manifestă capacitatea de a rosti două cuvinte. La 12 luni, va merge susţinându-se de obiecte, va socializa şi imita. Va avea capacitatea de a răspunde la comenzi simple, de a returna sau de a reţine obiecte. Fiecare stadiu al dezvoltării psihomotirii va fi susţinut şi încurajat de către cei din jur, astfel că micuţul va beneficia de un mediu propice unei evoluţii normale. Comunicarea reprezintă de asemenea un factor major în dezvoltarea psihomotorie normală a copilului., conform: study.com.
Rolul jucăriilor în dezvoltarea psihomotorie
Procesul de creştere şi dezvoltare al unui copil este influenţat de o serie de factori, pornind de la contextul medical, moştenirea genetică, mediu şi familie. Însă un rol esenţial în dezvoltarea psihomotorie a unui copil îl deţin jocul şi joaca. Prin joc şi cu ajutorul jucăriilor, se va stimula coordonarea mişcărilor, dezvoltarea senzorială, gânguritul, vorbitul, socializarea, comunicarea şi recunoaşterea informaţiilor. Jucăria potrivită va stimula bebeluşul din punct de vedere al dezvoltării motorii, senzoriale, intelectuale, afective şi sociale. Prin joaca potrivită, sistemul nervos al bebelulşului va parcurge toate etapele spre maturizare. Jucăriile şi joaca au rolul de a contribui la buna dezvoltare psihomotorie a oricărui copil cu o evoluţie normală, însă acestea reprezintă şi cea mai eficientă metodă prin care se poate interveni în cazurile manifestării anumitor întârzieri, deţinând funcţia terapeutică în cazul unei dezvoltări psihomotorii întârziate., conform: ncbi.nlm.nih.gov.
Când începe să se joace un bebeluş
Jucăriile sunt destinate fiecărei etape de creştere a copiilor, fiind realizate în funcţie de abilităţi şi de necesităţi în materie de dezvoltare. Startul la joacă al bebeluşului va începe undeva în jurul vârstei de trei luni. Este etapa în care bebeluşul îşi face debutul în bucuria jocului atât prin contactul cu jucăriile, cât şi prin interacţiunea cu mama. Joaca cu jucăriile, gimnastica simplă şi distracţia din timpul băiţei, cântatul şi răsfăţul mamei, prezenţa veselă a unui animăluţ, descoperirea de lucruri noi, toate acestea susţin procesul de creştere şi dezvoltare prin joc şi joacă.
În primele luni de viaţă, un bebeluş se bucură de o jucărie atâta timp cât aceasta se află în câmpul lui vizual şi auditiv. Bebeluşul nu vede foarte bine imediat ce se naşte. În prima lună, o jucărioară va fi ţinută la o distanţă de aproximativ 30 cm de faţa micuţului. Auzul este foarte bine dezvoltat încă de la naştere, astfel că bebeluşul va întoarce căpuşorul dacă aude un zgomot produs de o jucărie. În primele luni de viaţă, cel mic se bucură de o dezvoltare foarte rapidă. Contactul cu o jucărie îl va ajuta să îşi descopere simţurile şi să perceapă lumea înconjurătoare. La vârsta de aproximativ trei luni, bebeluşul poate recunoaşte o jucărie și începe să întindă bucuros mânuţa după ea.
| În această etapă, sunt recomandate jucăriile muzicale, zornăitoarele viu colorate şi cu imagini vesele, caruselele, texturile moi şi diferite, foşnitoare şi plăcute, jucăriile luminoase care pot fi ataşate de pătuţ, cărucior sau la scaunul maşinii – aici vei găsi o varietate mare de astfel de jucării cu rol esențial în dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a copilului. |
Spre vârsta de şase luni, cel mic va reuşi să ducă jucărioarele la guriţă. Astfel că sunt recomandate şi jucăriile de dentiţie. Pe măsură ce creşte, bebeluşul se bucură de o dezvoltare fizică şi psihică semnificativă, susţinută prin joc şi joacă. Având acces la jucăria potrivită, cel mic va învăţa să se coordoneze, îşi va dezvolta motricitatea şi mobilitatea, va realiza fenomenul acţiune-reacţiune, îşi va descoperi şi dezvolta simţurile, va învăţa să comunice., conform: babycenter.co.uk.
Jucării destinate dezvoltării psihomotorii
Jucăriile destinate dezvoltării psihomotorii trebuie să fie adaptate etapei de creştere a micuţului. Acestea ar trebui să vină în întâmpinarea nevoilor de descoperire şi cunoaştere, stimulând dezvoltarea simţurilor. Pe măsură ce bebeluşul creşte, i se schimbă nevoile şi preocupările, astfel că jucăriile ar trebui să fie mai complexe, susţinând dezvoltarea noilor abilităţi. Prin joacă, se vizează coordonarea mişcărilor, realizarea procesului acţiune-reacţiune şi descoperirea fenomenul cauză-efect. Jucăriile destinate dezvoltării psihomotorii din primul an de viaţă au rolul de a-l ajuta pe copil să-şi dezvolte activitatea cerebrală, stimulând capacitatea de descoperire, recunoaştere şi învăţare. Astfel, cel mic va învăţa să se bucure de ceea ce îl înconjoară, va descoperi cum să obţină sau cum să ajungă la jucăria preferată, dezvoltându-şi motricitatea, va recunoaşte sunete şi culori. Jucăriile vor susţine comunicarea, bebeluşul începând să manifeste interes sau respingere pentru jucării, gângurind, silabisind şi scoţând sunete. Jucăriile potrivite reprezintă o experienţă tactilă necesară în descoperirea şi dezvoltarea simţurilor, dar au şi rolul de a spori încrederea în propriile forţe. Jucându-se, îşi va dezvolta capacitatea de a prinde sau de a arunca, de a se târî până la jucăria preferată, de a recupera şi de a se ridica. Jocul şi jucăriile potrivite aduc o contribuție importantă în buna dezvoltare psihomotorie a unui copil. În cazul bebeluşilor care manifestă o întârziere a dezvoltării, jucăriile reprezintă cea mai sigură cale prin care se ajunge la recuperare şi reechilibrare, stimulând senzori, procese şi sentimente., conform: giftofcuriosity.com.
Tipuri de activităţi care stimulează dezvoltarea psihomotorie
Pentru primele luni de viaţă, micuţul are nevoie de carusele şi zornăitori viu colorate, stimulându-i-se astfel simţurile, ajutându-l să-şi dezvolte abilităţi şi să înţeleagă procesul cauză-efect. Pe măsură ce creşte, activităţile bebeluşul pot fi mai elaborate. Poate manevra 2-4 cuburi de construit, jocuri tip puzzle din două, patru sau şase piese, poate activa instrumente muzicale, astfel încât să îşi dezvolte inteligenţa, creativitatea şi coordonarea mişcărilor. Extrem de folositoare sunt jucăriile care solicită împinsul şi trasul, susţinându-se astfel dezvoltarea motricităţii şi mobilităţii. Măsuţele de activităţi prevăzute cu mai multe tipuri de jocuri reprezintă o sursă de stimuli care au rolul de a angrena copilul în activităţi stimulante din punct de vedere intelectual şi social. Cărţile cu ilustraţie colorată şi grafică mare sau cele care redau diverse sunete din mediul înconjurător reprezintă o sursă de noi informaţii. Activităţile în aer liber sunt absolut necesare pentru o bună dezvolatre psihomotorie. Joaca la nisip, jocul cu mingi mari, împinsul sau trasul jucăriilor cu rotiţe vor stimula o bună creştere şi dezvoltare. Pentru ca jucăriile să susţină dezvoltarea psihomotorie, este necesar să se procure jucării adaptate vârstei bebeluşului, din materiale sigure şi de calitate, însoţite de date legate de provenienţă, întrebuinţare şi întreţinere, vizându-se astfel siguranţa copilului., conform: giftofcuriosity.com.
Concluzii
Dezvoltarea psihomotorie presupune acumularea de noi abilităţi. Nou – născutul se naşte cu un bagaj care va fi îmbunătăţit şi dezvoltat, parcurgând fiecare etapă de creştere. Cea mai sigură cale spre dezvoltare se realizează prin joc. Prin joacă, bebeluşul va începe să-şi conştientizeze şi să-şi dezvolte simţurile, va gânguri, va reacţiona, va râde. Dezvoltându-se, copilul îşi va coordona mişcările, se va ridica, îşi va susţine greutatea, va merge, va socializa. Dezvoltarea psihomotorie are la bază activitatea cerebrală, un proces susţinut prin joc şi joacă.
