Lista neagră a alimentelor în diversificare

Sumar:

De ce nu oferim brânză cu mucegai sau alte produse pe bază de lapte obținute din lapte nepasteurizat?
De ce nu oferim ou crud?
De ce nu prăjim alimentele?
De ce nu oferim conserve și alimente din conserve?
De ce nu oferim pește crud?
Resurse despre „Lista neagră a alimentelor în diversificare”

Chiar dacă în primele luni de viață nu știu să o arate prea bine, bebelușii își doresc nespus de mult să facă parte din familie și să interacționeze cât mai mult, așa că încă de la începutul diversificării, este indicat să îi implicați la mesele de familie. Pentru că nu peste foarte mult timp, bebelușul va putea mânca aceeași hrană ca tot restul familiei, este un moment potrivit pentru a examina regimul alimentar al întregii familii și pentru a vă asigura că este un regim sănătos, bine echilibrat și care include suficiente alimente amidonice, proteine de înaltă calitate, grăsimi sănătoase și care exclude alimentele prea dulci, prea sărate sau prea grase, conform www.braunhousehold.com.

La începutul diversificării, majoritatea bebelușilor consumă alimente moi, paste fine din tot felul de legume sau fructe, piureuri suple sau fructe coapte. Înaintând spre vârsta de 8 ani, bebelușul se va arăta dornic să se hrănească singur, va avea dexteritatea necesară pentru a prinde mâncarea cu mâinile sale și pentru a o duce la gură, devenind din ce în ce mai independent și mai îndemnatic pe măsură ce se apropie de vârsta de 9 luni. La această vârstă, va putea deja să își folosească degetul mare și arătătorul pentru a ridica mici bucăți de mâncare, conform www.webmd.com.

Odată ce începeți să îi oferiți bebelușului alimente solide, este important să știți care alimente sunt indicate, care sunt cele interzise și care sunt cele periculoase. Deși bebelușii vor putea mânca cât de curând aceeași hrană ca toți ceilalți membri ai familiei, trebuie să știți că este bine să evitați alimentele cu adaos de sare sau de zahăr, sortimentele de brânzeturi nepasteurizate și brânza cu mucegai (până când bebelușul va împlini vârsta de 1 an), miere (tot până când bebelușul va împlini vârsta de 1 an), nuci întregi (până când va împlini vârsta de 5 ani pentru a evita riscul de sufocare), albuș și ouă crude, pește crud și alte fructe de mare crude, anumite alimente conservate, struguri întregi (tot până când bebelușul va împlini vârsta de 1 an, pentru a evita riscul de sufocare) și alimentele tari sau tăioase care pot provoca răni (bucăți de carne cu oase subțiri, pește cu oase, sâmburi și nu numai), conform www.healthywa.wa.gov.au.

De ce nu oferim brânză cu mucegai sau alte produse pe bază de lapte obținute din lapte nepasteurizat?

Laptele nepasteurizat poate conține germeni nocivi, cum ar fi bacterii, viruși și paraziți care pot cauza boli sau chiar deces. Multe persoane consideră că laptele crud oferă nenumărate beneficii pentru sănătate, însă datele de laborator indică alte informații.

În cazul laptelui, unele tipuri de procesare sunt necesare pentru a ne proteja sănătatea. Așa cum carnea crudă, carnea de pasăre și peștele se gătesc înainte de a le consuma, la fel și laptele trebuie încălzit suficient de mult pentru ca toți germnii care pot provoca boli să poată fi distruși.

Partea bună este că majoritatea substanțelor nutritive rămân în lapte chiar și după ce laptele a fost pasteurizat.

Laptele crud sau brut este laptele nepasteurizat, adică lapte care nu a fost încălzit la o temperatură specifică pentru o anumită perioadă de timp pentru a ucide germenii nocivi. Deoarece acești germeni nu modifică aspectul, gustul sau mirosul laptelui, pasteurizarea este cea mai bună metodă care poate asigura că laptele este bun pentru consumat, conform www.aboutkidshealth.ca.

Laptele nepasteurizat poate conține germani nocivi, inclusiv Camplyobacter, Cryptosporidium, E. coli, Listeria și Salmonella. Atunci când o persoană adultă sau un copil consumă lapte crud poate suferi de diaree, crampe stomacale și vărsături. Mai rar, laptele nepasteurizat poate conduce la insuficiență renală, paralizie, tulburări cronice și chiar deces. Nu doar laptele crud poate conduce la astfel de consecințe, ci toate produsele preparate din lapte crud, inclusiv brânzeturi, înghețată sau iaurturi, conform www.medlineplus.gov.

Șansele de boală cauzată de consumul de lapte crud sunt mai mari în rândul sugarilor și copiilor de vârstă mică, vârstnicilor, femeilor însărcinate, persoanelor cu sisteme imunitare slabe, cum ar fi persoane care suferă de cancer, de HIV și persoane care au fost supuse unui transplant de organe. Este foarte important ca bebelușii, copiii de vârstă mică și toate categoriile de persoane deja menționate să consume doar alimente pasteurizate, conform http://canigivemybaby.com.

De exemplu, sistemului imunitar al bebelușilor și copiilor de vârstă mică încă este imatur și mai are nevoie de timp pentru a se dezvolta, așa că organismul unui bebeluș nu este în măsură să lupte împotriva unei infecții comparativ cu organismul unui adult sănătos. În consecință, bebelușii prezintă un risc mai mare decât adulții de a contracta o boală alimentară, adică o boală cauzată de bacterii care intră în organism prin consumul unor alimente necorespunzătoare. Totuși, orice persoană sănătoasă și de orice vârstă se poate îmbolnăvi sau poate deceda dacă consumă lapte crud contaminat cu germeni nocivi, conform www.naturalchild.org.

Pentru a reduce șansele de boală, recomandat este să optați pentru lapte pasteurizat și pentru produse lactate preparate din lapte pasteurizat. De asemenea, este indicat să depozitați laptele și produsele lactate refrigerate în frigider și să aruncați laptele și produsele lactate expirate, conform www.foodsafety.gov.

Brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată, oferind calciu, proteine și vitamine. Bebelușii pot consuma brânzeturi pasteurizate începând cu vârsta de 6 luni, dacă aceștia nu au intoleranță la lactoză sau alergie la proteinele laptelui de vacă. Prin urmare, dacă doriți să îi oferiți bebelușului brânză, cel mai bine este să optați pentru sortimente de brânzeturi preparate din lapte pasteurizat, cum ar fi brânză Mozzarella, Ricotta, Cheddar, brânză cottage și cremă de brânză tartinabilă. Deși acestea nu conțin sare de obicei, este bine să se verifice etichetele înainte de a le consuma bebelușul.

Pe de altă parte, nu sunt indicate sortimentele moi de brânză cum ar fi Brie, Roquefort sau Camembert, deoarece aceste brânzeturi pot fi purtătoare de bacterii Listeria. Totuși, astfel de brânzeturi pot fi folosite pentru prepararea unor mâncăruri, deoarece Listeria este ucisă prin gătire la temperaturi înalte. De asemenea, preparatele fermentate pasteurizate cum ar fi iaurtul și kefirul conțin bacterii care sunt în siguranță pentru consum, conform www.nhs.uk.

Deși bebelușul poate consuma astfel de brânzeturi și iaurturi încă de la începutul perioadei de diversificare, este interzis ca părinții să îi ofere lapte de vacă înainte de împlinirea vârstei de 1 an. De abia după ce bebelușul împlinește 1 an, poate consuma lapte de vacă integral cu 3,25 % grăsime și obligatoriu pasteurizat. Nu oferiți copilului lapte nepasteurizat nici după împlinirea vârstei de 1 an, conform www.babycenter.com.

„Laptele pasteurizat este încălzit la 72 – 75 grade Celsius, temperatura la care se menține 15 -20 de secunde înainte de a fi răcit brusc. Laptele pasteurizat are termen de valabilitate de 5 -15 zile, dacă a fost păstrat la temperatură optimă la frigider. Laptele UHT (ultrapasteurizat) este încălzit la 140 grade Celsius și menținut 4 secunde înainte de răcire bruscă. Are un termen de valabilitate de 3-6 luni la temperatura ambiantă, dar după deschidere trebuie ținut la frigider.” doctor Gabriela Albu

De ce nu oferim ou crud?

Este indicat ca bebelușul să consume ouă gătite, adică fierte foarte bine până când albușul și gălbenușul sunt solide. Acest lucru este valabil pentru ouăle de găină sau de prepeliță, iar ouăle de rață sau de gâscă sunt recomandate a fi introduse după vârsta de 2 ani. Dacă nu sunteți sigur de proveniența sau de calitatea unor ouă, cel mai bine este să evitați să îi oferiți bebelușului ou, inclusiv în deserturi, în înghețate de casă, în smoothie, în maioneză sau în creme de tort sau alte prăjituri, conform nhs.uk.

În general, ouăle de calitate trebuie să provină de la găini crescute la sol în zone nepoluate, hrănite cu iarbă, cu făină de in, făină de pește sau cu insecte. Aceste ouă sunt cele mai bogate în acizi grași esențiali Omega-3, necesari pentru dezvoltarea creierului. Oul este un aliment de baza în alimentația bebelușului, cu un conținut mare de fier, dar și o importantă sursă de proteine, grăsimi, vitaminele A , D , E si B12 și acid folic. De asemenea, este o importantă sursă de colină care joacă un rol important în dezvoltarea creierului (este o substanță cu un rol extrem de important în formarea acetilcolinei implicată în transmiterea impulsurilor nervoase).

Gălbenușurile reprezintă cea mai bogată sursă de carotenoide, și anume luteină și zeaxantină. Gălbenușul este bogat în aceste substanțe nutritive antioxidante solubile în grăsimi, care combat degenerescența maculară, cataracta, afecțiunile pielii cauzate de soare și chiar reduc riscul de cancer de colon și de sân.

Gălbenușul de ou este implicat în măsură mai mică în reacțiile alergice, albușul fiind cel cu risc alergic. De aceea, se recomandă ca albușul de ou să fie introdus după vârsta de 1 an.

„Oul trebuie să fie oferit întotdeauna gătit pentru a preveni infecțiile cu bacterii care se găsesc frecvent la nivelul acestuia, în special Salmonella. Simptomele infecției cu Salmonella sunt de obicei gastro-intestinale: diaree, uneori cu sânge, febră, greață, vomă, crampe abdominale, aceste simptome putând fi severe, în special la copiii mici. De aceea, în primul an de viață nu vom oferi sugarului maioneză, creme cu ou crud sau înghețată de casă.” doctor Gabriela Albu

De ce nu prăjim alimentele?

Când vine vorba de pregătirea hranei pentru bebeluși, trebuie să ne asigurăm că hrana este în așa fel pregătită încât să conțină toate substanțele nutritive de care copilul are nevoie, că nu conține sare, zahăr, amelioratori de gust sau grăsimi și că nu prezintă pericol de sufocare.

Dacă bebelușul dumneavoastră are mai puțin de 8 luni, cel mai indicat este să preparați paste fine sau piureuri cât mai suple din fructe sau din legume. După împlinirea vârstei de 8 luni, pe lângă hrana pasată pe care i-o serviți cu lingurița, este bine să îi pregătiți o tavă cu alimente pe care copilul le poate prinde cu degetele sale și le poate duce la gură, precum fâșii de morcov fiert, bucăți mici de cartof fiert, mazăre, biscuiți de dentiție sau cereale sub formă de O. Unele legume rămân puțin tari chiar și după fierbere, precum sparanghelul, dar și soiurile de morcov sau de păstârnac mai lemnoase, așa că acestea trebuie evitate, conform canigivemybaby.com.

Hrana pe care i-o oferim copilului nu trebuie prăjită din mai multe motive. În primul rând, orice aliment prăjit este încărcat cu grăsimi saturate care oferă rapid senzația de sațietate, împiedicând copilul să consume nutrienții de care are mare nevoie. De asemenea, grăsimile saturate sunt responsabile pentru numeroase boli, unele debutând chiar din copilărie. Totodată, hrana prăjită rareori poate fi mestecată de copil, în timp ce cartofii prăjiți și nu numai, îi pot provoca răni în interiorul gurii, conform babycentre.co.uk.

Nici gătirea alimentelor la cuptorul cu microunde nu este recomandată, însă dacă doriți să încălziți hrana, trebuie să știți că în general nu toate cuptoarele cu microunde încălzesc uniform, ci mai degrabă creează porțiuni fierbinți, care pot cauza arsuri. Pentru a încălzi sau găti alimentele la cuptorul cu microunde, trebuie să amestecați cel puțin o dată la jumătatea timpului de gătire sau de reîncălzire, folosind recipiente speciale pentru încălzirea mâncării în cuptorul cu microunde, din sticlă sau ceramică.

Întotdeauna verificați temperatura alimentelor, gustându-le înainte de a le oferi bebelușului.

Mâncărurile la cuptor, alimentele înăbușite sau pregătite la abur, precum și preparatele fierte sunt cele mai indicate, conform healthyfamiliesbc.ca.

De ce nu oferim conserve și alimente din conserve?

Deși conservele și alimentele din conserve pot fi sigure pentru copii, acestea nu reprezintă nicidecum cea mai bună alegere alimentară. Și în această situație, sunt mai mulți factori implicați. În primul rând, în procesul de producere a alimentelor conservate, alimentele sunt ambalate în cutie, iar recipientul este umplut cu un lichid, fie apă, ulei, sirop sau saramură, după care recipientul este încălzit și apoi gătit la o temperatură suficient de ridicată pentru a se asigura că alimentele au o durată lungă de conservare.

Cele mai multe recipiente sunt acoperite în interior cu anumite substanțe toxice care pot curge atunci când recipientul este încălzit, contaminând astfel hrana.

În al doilea rând, majoritatea persoanelor aruncă lichidul atunci când doresc să consume hrana conservată, însă în tot acel lichid se află toate substanțele nutritive. Practic, hrana rămasă este una lipsită de nutrienți.

În al treilea rând, în cele mai multe cazuri, hrana conservată nu este servită ca atare, ci este gătită, ceea ce înseamnă că încă o dată vom pierde majoritatea nutrienților prin gătit.

În cele din urmă, hrana conservată nici nu are textura necesară pentru un piure neted, de cele mai multe ori obținând un piureu mai grosier. Foarte important este și că foarte multe conserve conțin adesea conservanți și aditivi periculoși și o cantitate semnificativă de sodiu și zahăr, în funcție de tipul conservelor. De exemplu, majoritatea fructelor conservate sunt conservate în siropuri și zaharuri care nu sunt deloc indicate pentru copii, conform wholesomebabyfood.momtastic.com.

De ce nu oferim pește crud?

Foarte multe varietăți de pește crud și crustacee câștigă tot mai multă popularitate, așa că un număr mare de părinți se întreabă dacă astfel de mâncăruri sunt sigure pentru copiii lor. Potrivit specialiștilor internaționali, dacă un bebeluș este sănătos și nu prezintă risc de alergie și nici nu are un istoric medical dominat de alergii alimentare, putem introduce în dieta sa pește, crustacee sau fructe de mare.

Totuși, în primii ani de viață ai copilului, nu este recomandat să îi oferim pește crud, precum sushi, sashimi sau crustacee crude sau ușor gătite, cum ar fi midii, scoici și stridii, deoarece pot provoca intoxicații alimentare.

În primii 2-3 ani de viață, dezvoltarea sistemului imunitar al copilului este lentă, și de abia la vârsta cuprinsă între 4-6 ani, copilul beneficiază de un sistem imunitar solid. De asemenea, părinții trebuie să știe că sistemul imunitar al copilului continuă să se dezvolte pe parcursul pubertății. Având în vedere aceste informații, este mai bine să așteptați până la împlinirea vârstei de 5-6 ani pentru a-i oferi copilului pește crud, sushi sau crustacee slab gătite, tocmai pentru a vă asigura că cel mic este apărat împotriva substanțelor potențial nocive. Contaminarea bacteriană reprezintă o amenințare la adresa oricăror alimente sensibile la temperatură și nu poate fi văzută, mirosită sau gustată.

În timp ce siguranța alimentară, alergiile și pericolele de sufocare ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare, nu se poate spune că există un consens cu privire la o vârstă exactă adecvată pentru a oferi unui copil pește crud. Totuși, la 5-6 ani, sistemul imunitar al unui copil sănătos ar trebui să fie suficient de puternic, așa că ar putea consuma sushi fără efecte secundare, conform bundoo.com.

În cele din urmă, părinții trebuie să fie pregătiți pentru un eventual refuz din partea copiilor când vine vorba de anumite alimente solide. Pentru o scurtă perioadă de timp, unii copii pot respinge cu încăpățânare anumite alimente, însă această perioadă este trecătoare. În al doilea an de viață, frica de alimente noi poate fi un mecanism primitiv de supraviețuire care îl împiedică pe copil să sufere o intoxicație din cauza consumării unor alimente sau alte produse găsite prin casă. Cei mai mulți copii au nevoie de timp îndelungat și de expuneri repetate la același aliment pentru a se obișnui cu gustul și textura sa. Chiar dacă vi se pare că bebelușul mănâncă mai puțin decât alți bebeluși de aceeași vârstă, dacă se dezvoltă și crește în mod normal, atunci înseamnă că el consumă cantitatea potrivită de alimente pentru a-și satisface cerințele nutriționale.