Diversificarea la 2 ani

Sumar:

1. Despre diversificare
2. Diversificarea și alăptarea la doi ani
3. Diversificarea la doi ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce la această vârstă
4. Diversificarea la doi ani, ce alimente și lichide poți să îi oferi
5. Cât ar trebui să mănânce copilul de doi ani
6. Restricții alimentare la doi ani
7. Concluzii
8. Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

Diversificarea este un proces lung care implică răbdare pe o perioadă întinsă de timp. Fie că ați optat pentru a începe diversificarea la vârsta de patru luni (în cazul în care ați alimentat copilul cu formula de lapte praf) sau ați dat startul la șase luni (în situația alăptării la sân), iată că ați ajuns la vârsta de 2 ani a copilului dumneavoastră și lungul traseu nu s-a încheiat încă. E nevoie de o continuă informare și reactualizare a acestui proces pentru a nu da greș nici acum, când piticul a ajuns la această frumoasă vârstă. Poate că nu mai există temerile de la început, dar precauția și tenacitatea nu trebuie să abandoneze adultul care coordonează totul.

În articolul „Diversificarea la 2 ani”, cititorul interesat va găsi informații utile referitor la felul în care poate continua diversificarea copilului de 2 ani, combinarea diversificării cu alăptarea, fructele, legumele, precum și alimentele și lichidele care pot intra în alimentația copilului la această vârstă.

„La vârsta de doi ani, copilul dumneavoastră ar trebui să știe să folosească singur lingura, să țină o cană cu apă cu o singură mână și să poată mânca singur o gamă variată de așa numitele alimente finger food, ce pot fi ținute în mână. Totuși, s-ar putea ca într-o zi să mănânce foarte mult, iar în altă zi aproape deloc, indicat fiind să nu îl obligați să mănânce la anumite ore, când îi va fi foame, va cere el. E bine totuși să mănânce alimente din toate categoriile: atât proteine, cât și carbohidrați, toate în limitele normale.” farmacist Ioana Dejeu

Despre diversificare

Studii din anul 2009 au demonstrat că o alimentație greșit administrată în primii trei ani de viață ai copilului va sta la baza bolilor care pot apărea în viața lui de adult. Și ne referim aici la obezitate, diabet zaharat, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și chiar cancerul, alimentația fiind un factor extrem de important în formarea și menținerea sănătății unui adult.

Fie că este la început, fie că se află la vârsta de 2 ani, regulile unei diversificări corecte în alimentația copilului sunt la fel de valabile și nimic nu trebuie să îi convingă pe părinții responsabili de a trata procesul cu lejeritate. Bazele unei alimentații sănătoase se pun de la vârstă fragedă, iar gusturile alimentare și obiceiurile se formează în copilărie. Dacă vrem un copil care să iubească hrana sănătoasă, părintele trebuie să fie un exemplu. Dacă până la această vârstă mai existau dubii că cel mic ar copia obiceiurile alimentare ale părintelui, începând cu această vârstă, copilul va face exact ceea ce adultul practică în mod obișnuit.

Ca reguli în diversificarea care continuă și la 2 ani, am selectat câteva dintre ele:

• Copilul trebuie să aibă propria veselă (boluri, lingurițe, farfurioare). Motivul: igienă și siguranță.
• Atunci când copilul ia singur din farfurie și își arată preferința pentru un singur aliment, este recomandat ca mama să amestece alimentele între ele.
• Părinții nu trebuie să categorisească alimentele în „bune” și „rele”, și nici nu trebuie să folosească alimentele drept recompensă. Pot fi oferite alte tipuri de recompense (jucării, jocuri etc.), dar nu alimente, pentru a stimula alimentația corectă și eficientă.
• Se recomandă ca în timpul mesei, părinții să îndepărteze orice ar putea distrage atenția copilului de la masă (muzică, telefoane, tabletă, televizor etc.) pentru a evita un posibil înec sau alte pericole care pot apărea din cauza neatenției.
• Deoarece copiii au capacitatea să își regleze aportul caloric total, refuzând alimentele atunci când sunt sătui, obligarea copilului să mănânce atunci când acesta refuză un aliment este total nepotrivită. Rezultatul poate fi aversiunea copilului față de respectivul aliment, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Diversificarea și alăptarea la 2 ani

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea până la vârsta de 2 ani și dincolo de ea, acolo unde acest lucru este posibil. Alegerea de a continua alăptarea și după această vârstă depinde exclusiv de mamă, unele mame optând să își alăpteze copilul până la doi, trei sau chiar patru ani. Beneficiul alăptării de la această vârstă vizează mai mult latura emoțională, relația dintre mamă și copil consolidându-se.

Diversificarea fiind un proces în plină dezvoltare la 2 ani, atunci când mama decide să nu întrerupă alăptarea și să depășească pragul de 2 ani, alăptarea nu mai reprezintă baza alimentației copilului. Ci doar un deliciu sau un moft prin care acesta își exprimă dorința de a sta lipit de mamă.

În alcătuirea meniului copilului, ideală este ghidarea după piramida alimentară. Aceasta a fost creată de specialiști spre a îndrepta individul spre o dietă echilibrată și sănătoasă. Prin recomandările incluse în piramida alimentară se pot realiza regimuri cu produse variate, bogate în nutrienți, fără a destabiliza alimentația prin surplusuri de calorii, lipide, zahăr sau sare.

Alimentele sunt aranjate în piramidă de la bază spre vârf, în funcție de cantitatea ce trebuie consumată zilnic. Astfel, la bază stau cerealele integrale și cerealele rafinate. Urmează fructele și legumele, apoi grupa proteinelor, iar la vârful piramidei se află uleiurile, grăsimile și dulciurile, conform safefood.eu

Diversificarea la 2 ani, ce fructe și legume ar trebui să mănânce

Fructele și legume au reprezentat alimentele de debut pentru alimentația micuțului. La vârsta de 2 ani, ele trebuie să facă parte din alimentația zilnică a copilului, fiind oferite la 2 -3 mese/zi.

Valabilitatea proverbului „Un măr pe zi ține doctorul departe” se aplică cu prisosință și în cazul piticilor de această vârstă.

Fructele și legumele nu trebuie să lipsească nici măcar o zi dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată.

• Legumele conțin carbohidrați, fibre, magneziu, potasiu, folat, proteine, fier, vitaminele B, C, A, conform https://parenting.firstcry.com/articles/2-year-12-to-24-month-baby-food-chart-feeding-tips-and-more/. Ideal este folosirea lor în stare proaspătă, dar atunci când situația nu permite acest lucru, legumele congelate reprezintă o variantă bună.
• Legume: spanac, morcov, mazăre, fasole, linte, cartof, broccoli, ceapă, dovleac etc..
• Fructele sunt cunoscute ca fiind sursă de fibre, carbohidrați, magneziu, potasiu, vitaminele C, A, B. Dintre fructe, amintim: piersica, pepene galben, mango, papaia, caisă, mărul, para, strugurii etc.

Diversificarea la 2 ani, alimente și lichide

Aportul de lichide pentru un copil de 2 ani este în medie de 100 ml/kgcorp/zi. Baza pentru o hidratare corespunzătoare o constituie apa potabilă. Se pot administra copilului și sucuri din fructe proaspete, compoturi făcute în casă, supe etc. De asemenea, necesarul de lichide este asimilat și din fructe și legume, care au un procentaj mare de apă în compoziția lor.

O alimentație echilibrată nu necesită suplimentare cu vitamine, spun specialiștii. Singura care se administrează în scop profilactic este Vitamina D.

Atunci când aducem în discuție alimentația, cuvântul de bază este echilibrul. Un echilibru între proteine, glucide și lipide, precum și un aport corespunzător de minerale, vitamine și fibre vor pune bazele unei alimentații sănătoase în viața celui care și le însușește.

PROTEINELE

Astfel, proteinele au rol în creștere și dezvoltare, fiind un „suport material al vieții”, conform

• Carnea de pui, găină, curcan, pește, vită, ficat de pui (40 – 60 gr/zi).
• Carnea de rață, gâscă, oaie, porc se va administra începând cu vârsta de 2 ani, dar cu prudență și în cantități limitate.
• Ouăle: recomandate de 3 – 4 ori/săptămână. Recomandate sunt ouăle de găină, proaspete și bine preparate termic.
• Lactatele: iaurt natural, brânză de vaci, urdă, smântână, unt, telemea de vacă, de capră.

GRĂSIMILE

Grăsimile (lipidele) au un rol deosebit în creșterea și dezvoltarea micuțului: dezvoltarea creierului, maturarea sistemului nervos, absorbția unor vitamine (D, E, K, A, care nu se absorb decât în prezența grăsimilor). Trebuie specificat că o alimentație echilibrată trebuie să conțină toate cele trei tipuri de grăsimi: saturate, mononesaturate, polinesaturate.

Pentru a înțelege importanța și sursa fiecărui tip de grăsime, le vom analiza separat.

• Grăsimile saturate: se găsesc în lapte, smântână, unt, carne (se va evita slănina de porc, untura și mezelurile). Untul nu se va înlocui cu margarina, indiferent cu ce elemente ar fi îmbogățită.
• Grăsimile mononesaturate: uleiul de măsline (1/2 lingurițe pe zi, adăugat la prepararea supei) – conține mulți acizi grași esențiali, printre care Vitamina E care este utilă organismului în creștere.
• Grăsimile polinesaturate – peștele are un conținut mare de acizi grași, fosfor, grupul de Vitamina B, precum și Vitaminele D și A, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira, medic specialist pediatrie, pediatrucluj.ro.

GLUCIDELE

Au un rol energetic și structural (inimă, creier, celule sangvine, mușchii nu pot funcționa în absența lor).

Surse: grâu, orz, ovăz, porumb, secară, orez, leguminoase, cartofi, banane.

Cât ar trebui să mănânce la 2 ani

La 2 ani, un copil trebuie să aibă cinci mese, dintre care trei mese principale și două gustări.

Porția unui copil de 2 ani reprezintă un sfert din porția zilnică a unui adult. Astfel, copii la această vârstă au nevoie de 100 Kcal/kgcorp/zi (de exemplu, un copil de 10 kg va avea nevoie de 1000 Kcal/zi).

Din categoria proteinelor, copilul are nevoie de 1 – 1,2 grame de proteine pentru fiecare kg. Din această cantitate, jumătate trebuie să fie de origine animală (lapte, ouă, carne) și jumătate proveniind din vegetale (cereale, legume, fructe oleaginoase – nuci, caju, alune, migdale). Lactatele nu trebuie să depășească 400 – 500 ml/zi.

Acestea fiind valori orientative, cantitatea de hrană a micuțului nu trebuie cântărită, calculându-se numărul de calorii necesare la fiecare masă. Valorile sunt orientative. Dacă un copil are apetit, se dezvoltă armonios din punct de vedere psihic și fizic, dacă energia îl caracterizează, nu este nevoie de suplimente alimentare. În caz contrar, copilul trebuie consultat de medicul pediatru pentru a identifica problemele care pot împiedica buna sa dezvoltare, conform Curs de Diversificarea alimentației, dr. Delia Chira.

Restricții alimentare

La doi ani, copilul nu mai este atât de fragil ca în primele luni de viață. Sistemul său digestiv s-a maturat, iar alimentația nu mai ridică tot atâtea temeri și semne de întrebare așa cum se întâmpla la vârsta de șase luni, de exemplu. Cu toate acestea, există restricții alimentare la 2 ani, așa cum pot exista și pentru viața de adult. Practic tot ceea ce înseamnă alimente nesănătoase și exces.

Având în vedere că s-a făcut deja „trecerea” spre alimentația asemănătoare cu a adultului, din categoria restricții alimentare la vârsta de 2 ani au rămas puține. Cu toate acestea, o alimentație sănătoasă implică restricții alimentare, doar în felul acesta se poate bucura micuțul în continuare de un sistem imunitar puternic. Și amintim:

• Brânza topită și iaurturile cu fructe din comerț nu sunt indicate.
• Zahărul să nu depășească 10 grame/zi, deși ideal ar fi să lipsească din alimentația copilului
• Ciocolata nu trebuie administrată până la vârsta de trei ani.
• Mâncarea gen fast-food trebuie să fie total străină micuțului la această vârstă.
• Sucurile răcoritoare carbogazoase nu trebuie să fie incluse în alimentația unui copil de 2 ani.

Medicii impun unele restricții alimentare în domeniul lipidelor care ar trebui introduse în dietă de la această vârstă. Motivul unei diete hipercalorice îl reprezintă riscul de apariție al obezității cu tot bagajul de riscuri pe care aceasta le aduce: tulburări cardio – circulatorii, tulburări metabolice.

O dietă nesănătoase poate expune copilul unor lipsuri polivitaminice sau minerale grave. Astfel, pot apărea carențe de: vitamina A, vitamina C, vitamina B6, acid folic, fier și calciu. O alimentație săracă în produse lactate va avea ca rezultat un aport insuficient de calciu. În ceea ce privește fierul, surse importante de fier sunt: mazărea și fasolea uscată, spanacul, cerealele, peștele, carnea, conform familydoctor.org.

Concluzii

La 2 ani, copilul se poate bucura de armonia meselor în cadrul familiei, iar locul său la masă în scăunelul confortabil trebuie mereu ocupat în minutele dedicate mesei. În felul acesta, în cadrul unei atmosfere liniștite, el se va bucura alături de familie și va învăța alături de membrii ei ce înseamnă ordinea, va învăța cum se mănâncă și ce se mănâncă. Nimic mai simplu și mai frumos pentru o familie fericită!

Orice părinte alege ceea ce este cel mai bine pentru propriul copil, confortul și fericirea micuțului reprezentând bucuria adulților. Dezvoltarea sa din punct de vedere fizic, emoțional și cognitiv reprezintă o prioritate pentru ei. Iar o dezvoltare holistică și armonioasă a copilului implică investiții financiare, de timp și de acumulare de informații și punere în practică a acestora. Dintre acestea, se numără combinarea diversificării cu alăptarea, procurarea de alimente calitative și, de ce nu, schimbarea unui stil de viață haotic și nesănătos cu un stil de viață sănătos, echilibrat, așa cum ne dorim ca cel mic să își însușească!

Resurse despre „Diversificarea la doi ani”

1. betterhealth.vic.gov.au
2. healthlinkbc.ca
3. safefood.eu
4. familydoctor.org
5. healthlinkbc.ca
6. healthlinkbc.ca
7. parenting.firstcry.com
8. healthychildren.org

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Ioana  Dejeu, farmacist.

Ioana Dejeu

farmacist

doctorand în științe farmaceutice

ioana.dejeu@gmail.com

DrGeoMEDSRL@gmail.com

0745 542867