Sumar:
- Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide
- Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an
- Diversificarea cu fructe și legume
- Diversificarea cu lactate
- Diversificarea cu alimente solide
- Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?
- Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”
Când bebelușul a împlinit vârsta de 6 luni, părinții deja ar trebui să inițieze hrănirea complementară. Acum, mai puțin contează cantitatea de alimente pe care o mănâncă cel mic. Important este să se obișnuiască cu ideea de a mânca, de a mesteca, de a simți alte texturi și gusturi în afară de cele ale laptelui mamei.
Bebelușul va primi majoritatea substanțelor nutritive din laptele matern sau din formula sa de lapte. Este recomandat ca laptele matern să fie singura sursă de nutriție timp de aproximativ 6 luni, iar după introducerea alimentelor solide, este bine să continuați alăptarea până la vârsta de cel puțin 1 an. Puteți continua să alăptați bebelușul și după vârsta de un an, dacă cel mic nu se arată încă încântat de alimentele solide și nu vrea să se despartă de sânul mamei.
Totuși, este bine să consultați medicul copilului dumneavoastră pentru a afla care sunt recomandările indicate pentru vitamina D și pentru fier pe parcursul și după primul an din viața bebelușului. Alimentele solide pot fi introduse într-un moment convenabil atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți. Schema de diversificare necesită ca părinții să aibă puțin timp liber și mai ales răbdare, întrucât cel mic poate avea reacții diferite.
Treptat, veți putea crește cantitatea de alimente, precum și varietatea alimentelor pe care bebelușul dumneavoastră le mănâncă până când va putea mânca porții mici din aceeași mâncare de care se bucură și restul familiei.
„Cercetările arată că un copil cu cât mănâncă mai multe fructe și legume până la vârsta de un an, cu atât șansele sunt mai mari ca până la vârsta de șase ani să mănânce o varietate mare de alimente.Așadar, dragi părinți, alegeți alimente cât mai colorate, proaspete și introduceți noi arome și diferite texturi în etapa diversificării corespunzătoare vârstei bebelușului dumneavoastră. Astfel, veți găsi mai mult de 10 legume, 10 fructe și 10 proteine pentru a le testa.“ Dr. George Dejeu
Debutul diversificării – sfaturi pentru o trecere ușoară la alimente solide
Majoritatea părinților își pot da seama că bebelușul este pregătit să încerce alimente solide, doar că nu știu precis cu ce ar trebui să înceapă. Unii optează pentru terci de ovăz, unii pentru cereale special formulate pentru copii, iar alții consideră că fructele și legumele sunt cele mai potrivite pentru introducerea celui mic în lumea alimentelor solide.
Majoritatea specialiștilor recomandă începerea diversificării cu legume sau fructe proaspete sau preparate la abur (de preferat legume, iar mai apoi fructe, deoarece cea mai mare parte a bebelușilor acceptă mult mai ușor un fruct decât o legumă). De exemplu, puteți iniția diversificarea cu fructe și legume pe care mămica le consumă în mod frecvent, întrucât cel mic este deja familiar cu aceste alimente încă din timpul sarcinii și din perioada alăptării. Și, bineînțeles, e de preferat alegerea produselor de sezon.
De la o zi la alta, copilul va descoperi noi mirosuri, gusturi și texturi. Diversificarea este și o ocazie pentru cel mic să descopere o nouă modalitate de a mânca. Nu va trece mult timp și de la sânul mamei, va dori să țină lingurița și cana sa în mână. La început, vor fi suficiente câteva lingurițe de piure de legume sau de fructe. Apoi, puteți adapta cantitatea de alimente în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Totuși, dacă bebelușul mănâncă mai puțin de 200 de grame de alimente solide, devine necesară completarea mesei cu lapte matern sau formulă de lapte. Laptele este în continuare hrana nutritivă de bază a copilului în primul său an de viață, conform one.be.
La începutul schemei de diversificare, vor exista zile când bebelușul va mânca mai mult, alte zile când va mânca mai puțin și zile când va respinge complet toate alimentele. Părinții nu trebuie să fie descurajați în astfel de situații, întrucât sunt absolut normale. Ei pot lăsa o scurtă pauză de 2-3 zile, iar apoi să încerce să îi dea micuțului același aliment sau unul diferit. Toți copiii sunt diferiți, iar unii învață să accepte noi alimente și texturi mai repede decât alții.
Pentru ca trecerea la alimente solide să fie o experiență cât mai plăcută atât pentru bebeluș, cât și pentru părinți, este indicat să îi permiteți copilului să atingă mâncarea, să o țină în mână și să se hrănească singur, folosindu-și degetele, chiar dacă de cele mai multe ori se va murdări și i se va părea totul o joacă, în timp va aștepta cu drag ora mesei.
Nu forțați copilul să mânânce, ci mai degrabă așteptați următoarea masă dacă pe moment nu arată interes. Întotdeauna, este cel mai indicat să îi permiteți copilului să treacă prin toată schema de diversificare în ritm propriu. Începeți prin a-i oferi doar câteva bucățele sau linguri de mâncare o singură dată pe zi și așteptați să își deschidă gura înainte de a-i da lingurița cu mâncare. Preparați întotdeauna mâncăruri calde, proaspete și verificați-le înainte de a i le da copilului.
Nu adăugați sare sau zahăr în alimentele copilului sau în apa de gătit și nu plecați de lângă bebeluș în timpul mesei pentru a evita să se sufoce cu mâncare, conform nhs.uk.
Dacă bebelușul nu dorește să fie hrănit cu lingurița, puteți să adăugați câteva linguri de piure de legume în sticla sa de lapte și să îi observați apoi reacția. Dacă nu dorește să mănânce un anumit fruct sau legumă, nu insistați, ci încercați din nou peste o săptămână sau două. În general, pot fi necesare mai mult de 10 încercări pentru a ști cu siguranță dacă celui mic nu-i place sub nicio formă un anumit aliment. Dacă la prânz cel mic a mâncat toată cantitatea de piure necesară vârstei sale, puteți să îi oferiți același preparat și la cină, conform cookingformybaby.com.
Tipuri de diversificare – de la șase luni până la un an
Deși este foarte important ca cel mic să beneficieze de un regim alimentar cât mai variat, există șanse să fie alergic la anumite alimente. Din acest motiv, este important să introduceți treptat și nu mai devreme de 6 – 8 luni laptele de vacă, ouă, nuci sau semințe, pește, crustacee și alimente care conțin gluten, inclusiv grâu, orz, secară. Din momentul în care bănuiți că cel mic este pregătit să încerce alimente solide, începeți să îi dați aceste alimente în cantități foarte mici și întotdeauna urmăriți cu atenție simptomele unei eventuale reacții alergice.
Dacă copilul dumneavoastră suferă deja de o alergie, cum ar fi o alergie alimentară diagnosticată sau o eczemă ori dacă în istoricul familial sunt prezente alergii alimentare, eczeme sau astm, trebuie să fiți foarte atenți atunci când îi oferiți alune și produse pe bază de alune. Amintiți-vă! Arahidele, la fel ca toate nucile, ar trebui să fie zdrobite sau măcinate pentru a preveni riscul de sufocare, conform nhs.uk.
Din prima zi de viață și până la șase luni, copilul are nevoie doar de lapte matern sau de formula de lapte pentru sugari. Se recomandă ca bebelușii de la naștere până la vârsta de 1 an să primească un supliment zilnic care conține între 8,5 – 10 micrograme (μg) de vitamina D, indiferent dacă mămica ia sau nu un supliment cu vitamina D. Bebelușii care sunt hrăniți cu formulă de lapte nu au nevoie de acest supliment de vitamina D dacă consumă 500 ml sau mai mult de formulă de lapte pe zi, întrucât aceasta este deja fortificată cu vitamina D.
Se recomandă ca toți copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani să își ia aportul zilnic de vitamina A (233μg) și vitamina C (20mg) din fructe și legume sau chiar suplimente alimentare în cazul unui deficit al acestor vitamine descoperit pe baza unor analize de sânge. Începând cu vârsta de șase luni, primele alimente solide ale bebelușului pot include fructe și legume moi, pregătite la aburi, cum ar fi păstârnac, cartofi, cartof dulce, morcov, mere sau pere. Fructele moi, cum ar fi piersicile sau pepenele galben pot fi amestecate cu orez pentru bebeluși sau cu cereale pentru copii, conform babycentre.co.uk.
De îndată ce are loc trecerea la alimente solide, puteți să vă încurajați copilul să se hrănească singur, folosindu-și degetele. Trebuie doar să îi puneți la dispoziție alimente care se descompun ușor în gură, cu care nu se poate sufoca și pe care le poate apuca cu propriile sale degete. Puteți opta pentru biscuiți organici care vin în forme speciale sau puteți tăia o banană coaptă sau un avocado moale în bucăți potrivite pentru a putea fi apucate.
După ce bebelușul s-a obișnuit cu alimentele deja menționate, puteți face trecerea la alte alimente solide, cum ar fi carne de pui sau vită, pește fără oase, paste, tăiței, linte, orez și ouă fierte tare. Deja, vor fi permise produsele lactate cu un conținut integral de grăsimi, cum ar fi iaurtul sau brânza proaspătă. Tot începând cu vârsta de 6 luni, bebelușul poate avea deja propria sa cană și va începe să bea apă.
Începând cu vârsta de 8 luni, cel mic va începe să aibă trei mese pe zi compuse din alimente fierte sau pregătite la abur, pasate sau tocate și alimente moi pe care le poate apuca cu degetele. La această vârstă, alimentația bebelușului trebuie să fie compusă dintr-o varietate de fructe și legume, pâine, orez, paste, cartofi și alte alimente bogate în amidon, carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine în afară de lactate, conform healthychildren.org.
Diversificarea cu fructe și legume
Primele preparate cu fructe pe care i le oferiți bebelușului trebuie să fie pregătite cu 250 grame de fructe, însă cantitatea poate fi modificată în funcție de apetitul copilului dumneavoastră. Cel mai bine este să optați pentru fructe de sezon, proaspete, coapte bine și, în mod ideal, organice. Încercați să folosiți fructe locale cât mai des posibil. Varietatea de fructe, cât și amestecurile creative de fructe sunt binevenite. Fructele proaspete și fructele congelate sunt de dorit în locul conservelor de fructe. Acestea din urmă conțin prea mult zahăr, așa că nu sunt tocmai cele mai potrivite pentru un bebeluș.
De asemenea, este bine să gătiți fructele la abur sau să le coaceți la cuptor pentru a facilita digestia, dar și pentru a reduce riscul de alergii. Totodată, aveți grijă să înlăturați semințele și sâmburii din fructe.
Pentru că deja începeți să pregătiți hrană pentru cel mic, chiar dacă e vorba de câteva fructe, e bine să adoptați o serie de reguli generale. De exemplu, nu cumpărați produse cu adaos de zahăr și nu adăugați zahăr în mâncarea celui mic. Zahărul maschează aroma naturală a alimentelor și îl obișnuiește pe cel mic cu gustul de dulce, dar crește și riscul apariției diabetului zaharat. Mierea, deși va fi un aliment prețios mai târziu, conține bacterii periculoase pentru copii, așa că evitați să îi oferiți miere înainte de vârsta de un an. Prăjiturile și fursecurile nu sunt recomandate copiilor, deoarece conțin prea mult zahăr și prea multe grăsimi.
Fructele simple gătite la abur sau piureurile din amestec de fructe sunt suficiente. Nici cerealele pentru copii nu sunt recomandate. Acestea pot fi introduse mai târziu în formă de terci de ovăz sau veți putea servi un terci de ovăz garnisit cu felii de banană coaptă cât mai bine.
Nu este recomandat să adăugați lactate la piureurile de fructe, fie că e vorba de smântână sau brânză. Acestea conțin prea multă proteină și prea mult zahăr. Ori de câte ori cumpărați alimente pentru bebeluș, alegeți produsele cel mai puțin procesate, cum ar fi legume și fructe congelate sau proaspete, pe care le puteți pregăti după cum doriți. Multe dintre alimentele deja preparate conțin un număr mare de ingrediente care ascund gustul natural al alimentelor și care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea bebelușului, cum ar fi zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.
În ceea ce privește preparatele pe bază de legume, acestea trebuie să fie pregătite cu 100 – 125 grame de legume, și cu trei lingurițe de grăsimi (ulei de măsline sau unt nesărat). La fel ca în cazul fructelor, cel mai bine este să utilizați legume de sezon, proaspete sau congelate și, desigur, legume locale. Nu sunt tocmai indicate legumele conservate deoarece acestea conțin o cantitate prea mare de sare. Amidonul, care este atât de necesar pentru creșterea și dezvoltarea copilului, se găsește într-o varietate de alimente, precum cartofi, orez, paste, quinoa sau cartof dulce. Sursele alimentare bogate în amidon conțin gluten și pot fi introduse începând cu vârsta de șase luni, fiind necesară o supraveghere atentă a reacțiilor copilului.
După ce ați pregătit mâncarea pentru bebeluș, puteți adăuga cel mult trei linguri de grăsimi, întrucât copilul are nevoie de grăsime pentru a crește. Indicat este să folosiți când uleiuri vegetale, când unt nesărat. Fiecare tip de ulei are o compoziție nutritivă unică, așa că este bine să variați între diferite tipuri de ulei. Este excelent uleiul de măsline, la fel cum este și uleiul de soia. Acesta din urmă este bogat în acizi grași polinesaturați, cum ar fi Omega-3. Acizii grași Omega-3 sunt deosebiți de importanți atât în perioada sarcinii, cât și în primii doi ani de viață, întrucât sprijină dezvoltarea optimă a creierului și vederea.
Nu este recomandat să adăugați sare sau amelioratori artificiali de gust în mâncarea bebelușului, conform one.be.
Diversificarea cu lactate
În primele șase luni de viață, bebelușul nu are nevoie de altă hrană în afară de laptele matern și/sau formula de lapte pentru sugari. Formula de lapte conține lapte de vacă și este fortificată cu vitamina D și, eventual, cu acizi grași Omega-3. Optați pentru o formulă de lapte pe bază de soia doar dacă vă recomandă medicul dumneavoastră.
După împlinirea vârstei de șase luni, laptele de vacă poate fi amestecat cu alimente, iar laptele integral de vacă poate fi servit ca băutură începând cu vârsta de 1 an. Laptele semi-degresat poate fi introdus în regimul alimentar la vârsta de doi ani, dacă cel mic are o dietă variată, o greutate optimă și mănâncă fără probleme.
Laptele complet degresat sau cu 1% grăsime nu conține suficiente calorii pentru copiii cu vârsta sub 5 ani. De asemenea, laptele de capră și de oaie nu este potrivit pentru copiii mai mici de 1 an deoarece poate da diverse alergii.
Băuturile vegetale fortificate cu calciu, precum laptele de soia, laptele de migdale sau de caju pot constitui alternative excelente la laptele de vacă sau pot face parte dintr-o alimentație echilibrată începând cu vârsta de 1 an. Copiii mici și copiii cu vârsta sub 5 ani nu trebuie să consume lapte de orez din cauza nivelului de arsen pe care îl conține.
Dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lapte, discutați cu medicul personal cu privire la cele mai adecvate alternative, conform nhs.uk.
Diversificarea cu alimente solide
Pe măsură ce bebelușul crește, nevoile sale nutriționale se dezvoltă. La vârsta de 6 – 7 luni, are nevoie de o singură masă pe bază de fructe sau legume și de 500 – 600 ml de lapte matern sau formulă de lapte, împărțit în trei porții. Laptele rămâne hrană de bază cea mai bogată în nutrienți pe tot parcursul primului an de viață.
Mai apoi, puteți îmbogățiți mesele cu 10 – 15 grame, adică două linguri de carne, pește sau ou. Toate tipurile de carne trebuie să fie foarte bine gătite, la fel și ouăle. Și peștele trebuie să fie foarte bine gătit și cel mai bine este să optați pentru fileuri de pește care nu conțin oase. Macroul, somonul bio, sardinele și heringul sunt toate opțiuni bune, conform healthychildren.org.
Pentru că cel mic deja poate consuma carne, mulți părinți sunt tentați să îi ofere alimente procesate sau prea condimentate, precum cârnați, șuncă, carne de vită sau chifteluțe. Nu sunt indicate aceste preparate deoarece sunt ori prea grase, ori prea sărate și, de cele mai multe ori, conțin aditivi, conservați și coloranți, așa că trebuie evitate.
Pâinea poate fi introdusă la început sub formă de terci. Amestecați bucățele de pâine cu laptele pe care îl consumă copilul, iar la vârsta de 10 – 12 luni, copilul va fi deja capabil să mestece mici bucăți de pâine.
Părinții trebuie să fie foarte atenți la regimul copilului, deoarece un consum excesiv de carne, introducerea prea timpurie a produselor lactate, consumul de prăjituri și de cereale înseamnă un consum ridicat de proteine. Un consum excesiv de proteine suprasolicită rinichii și crește riscul apariției bolilor cardio-vasculare, a diabetului zaharat și a obezității, conform one.be, dailymail.co.uk
Ce alte alimente pot fi introduse în schema de diversificare?
Preparatele pe bază de fructe sau legume sunt cele mai indicate și ar trebui servite cel puțin de trei ori pe zi. Totuși, sucul de fructe din comerț nu înlocuiește o masă pe bază de fructe deoarece nu conține la fel de multe fibre, în schimb are prea mult zahăr adăugat.
În ceea ce privește carnea, peștele și ouăle, acestea trebuie să constituie o masă pe zi. Trei linguri, adică 12 – 20 de grame sunt suficiente. De asemenea, încercați să îi oferiți bebelușului preparate pe bază de pește de două ori pe săptămână.
La vârsta de 15 luni, puteți să îi oferiți copilului produse lactate, caz în care va trebui să reduceți cantitatea de lapte pe care deja o consumă. Produsele lactate trebuie alese în așa fel încât să corespundă cu nevoia copilului de grăsimi și vitamine. Produsele lactate cu un conținut redus de grăsimi nu sunt recomandate.
Alimentele bogate în amidon sunt foarte importante și ar trebui servite la fiecare masă. Leguminoasele sunt re comandate: linte, năut, fasole albă și fasole roșie. Pentru că grăsimile sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, folosiți la prepararea mâncărurilor uleiuri vegetale diferite, iar tartinele cu unt pot fi servite ca gustări, conform one.be.
Un număr mare de părinți vegetarieni se întreabă ce include o schemă de diversificare la bebeluși, atât timp cât se dorește respectarea unui regim vegetarian. În general, o dietă vegetariană nu este un risc pentru copil în primul an de viață, atât timp cât este hrănit cu lapte matern sau formula de lapte și cât timp dieta sa este variată. În primul an de viață, proteinele și fierul sunt furnizate de laptele matern sau de formula de lapte. Introducerea unor noi alimente, precum pește și ouă reprezintă o bună alternativă pentru a face față la nevoile nutriționale ale unui copil. Unele produse vegetariene, precum tofu sau seitan nu sunt recomandate copiilor mai mici de un an, din cauza faptului că sunt foarte procesate și adesea conțin prea multe substanțe dăunătoare. Cu toate acestea, o dietă vegană care presupune eliminarea tuturor produselor de origine animală nu este adecvată pentru copii, deoarece prezintă riscuri specifice pentru sănătatea copilului. Acest tip de dietă poate cauza o deficiență de fier, calciu, vitamina D, vitamina B12 și aminoacizi esențiali.
Resurse despre „ Schemă diversificare la bebeluși pe etape”
healthychildren.org
nhs.uk
one.be
cookingformybaby.com
babycentre.co.uk
dailymail.co.uk
parents.com
thebump.com
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.
Dr. George Dejeu
medic specialist chirurgie
Spitalul Pelican Oradea
www.spitalpelican.ro
www.drdejeu.ro
dejeu.george@drdejeu.ro
0741 039931
0731 212294
