Recomandări specialiști naționali și internaționali (OMS, Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene)

Sumar:

Recomandări diversificare
Recomandări specialiști naționali
Recomandări UNICEF
Recomandări OMS
Recomandări Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene
Resurse despre „Recomandări specialiști naționali și internaționali (OMS, Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene)”

Pentru o bună stare de sănătate și pentru o dezvoltare optimă, nutriția este fundamentală în primii ani de viață. Dacă un copil nu consumă o cantitate potrivită de macronutrienți, cum ar fi proteine, grăsimi și carbohidrați și micronutrienți, cum ar fi vitaminele A, D,C iod, fier și zinc, se poate îmbolnăvi sau poate suferi întârzieri ale dezvoltării psihice și motorii care pot avea efecte adverse de durată sau care pot conduce la deces.

O nutriție adecvată și corectarea eventualelor deficiențe nutriționale în primii ani de viață sunt cu atât mai importante, deoarece după vârsta de 2 ani poate deveni foarte dificil să mai facem schimbări majore sau să ameliorăm consecințele.

În anul 2003, Organizația Mondială a Sănătății împreună cu UNICEF au dezvoltat Strategia Globală pentru hrănirea sugarilor și copiilor de vârstă mică, cu scopul de a îmbunătăți dezvoltarea, sănătatea și viețile copiilor prin practici optime de hrănire. Mai târziu, în anul 2014, Organizația Mondială a Sănătății a lansat Comisia privind Stoparea Obezității în rândul Copiilor pentru a combate problema crescândă a obezității în rândul copiilor.

„Atât diversificarea, cât și alăptarea sunt etape foarte importante care contribuie la dezvoltarea copilului. În special în cazul diversificării, trebuie ținut cont de niște reguli clare venite din partea specialiștilor.” farmacist Raluca Catana

Recomandări diversificare

Dacă bebelușul dumneavoastră a împlinit vârsta de 6 luni, sunt șanse foarte mari să fie pregătit să mănânce alimente solide. Totuși, trebuie să aveți în minte că până la vârsta de 1 an, laptele matern sau formula de lapte este în continuare sursa principală de nutriție, alimentele solide fiind doar un supliment la această vârstă.

Adesea, primul aliment solid pe care îl încearcă bebelușii sunt cerealele pentru sugari, de prefarat fără gluten, ca de exemplu cele de orez sau ovăz, pentru a evita eventualele reacții alergice. Desigur, sunt mulți copii care nu vor vrea să consume cereale, ceea ce este absolut în regulă. Totuși, este indicat ca mămicile să încerce să își hrănească prima dată bebelușii cu cereale, întrucât sunt fortificate cu fier, iar la această vârstă, organismul copilului are o nevoie imensă de fier.

Mămicile sunt sfătuite să nu adauge cereale în biberonul copilului, ci se vor amesteca cu apă sau cu formulă de lapte, urmând să vă hrăniți bebelușul cu lingurița. Pentru mămicile care alăptează, o sugestie pentru ele este să nu amestece laptele matern cu cerealele pentru primele încercări. S-ar putea ca bebelușul să nu mănânce sau să se murdărească cu cerealele ori să le arunce pe jos, iar laptele matern fiind atât de prețios, nu trebuie risipit. Amestecați mai întâi cerealele cu apă și doar după ce observați că bebelușul le mănâncă cu plăcere, puteți să le amestecați cu lapte matern.

Pentru primele câteva încercări, mâncarea de cereale trebuie să fie foarte fluidă și, de abia după ce bebelușul o consumă fără probleme, puteți să îngroșați textura. Începeți prin a vă hrăni bebelușul cu doar 1-2 lingurițe, iar când dă semne că vrea mai mult, continuați să îl hrăniți cu 3-4 lingurițe la fiecare masă.

În mod ideal, bebelușul ar trebui să consume cereale o dată pe zi timp de o săptămână sau două, urmând mai apoi să fie hrănit de două ori pe zi timp de o săptămână sau două. Așa ajungeți sigur și eficient la etapa introducerii alimentelor solide în dieta copilului.

Tradițional, legumele portocalii și galbene erau primele alimente introduse în regimul copilului, însă alte alimente la fel de bune sunt bananele și avocado. Ori de câte ori introduceți un nou aliment în dieta bebelușului, așteptați cel puțin trei zile, după care încercați să introduceți un alt aliment. Astfel, veți putea identifica cu ușurință la ce alimente bebelușul prezintă eventuale reacții alergice sau intoleranță.

Este foarte important ca mămicile să își amintească tot timpul că obieceiurile alimentare ale copilului încep acum, în copilărie. Cercetările recente arată că bebelușii care nu consumă cât mai multe fructe și legume în perioada 6-12 luni, nu vor mânca fructe sau legume nici când vor fi mai mari.

Totuși, la această vârstă, este strict interzis să vă hrăniți bebelușul cu anumite alimente, printre care miere, deoarece poate provoca botulism infantil, boală cauzată de bacteria Clostridium botulinum urmată de lapte de vacă care fie nu poate fi complet digerat de organismul copilului, fie poate dezvolta reacții alergice, fapt ce poate duce mai apoi la sângerări în scaun. Tot ceea ce îi oferiți copilului trebuie să fie moale, ușor de înghițit și să nu reprezinte un pericol de sufocare. De exemplu, îi puteți da copilului câteva fâșii de morcov fiert, dar nu este indicat să îi dați o felie de morcov crud, cum nu este indicat să îi dați nici boabe de struguri. Tot din categoria alimentelor care trebuie oferite cu precauție face parte peștele, așa că trebuie să evitați să îi oferiți copilului anumite specii de pește care conțin cantități mai mari de mercur. Este bine să evitați să îi dați suc copilului la această vârstă, întrucât chiar și un suc 100% natural din fructe conține foarte mult zahăr. Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr în copilărie este asociat cu risc dublu de obezitate la vârsta de 6 ani. Poate produce de asemenea grave tulburări metabolice, cum ar fi diabetul zaharat.

Oricât de drastice ar părea aceste interdicții, în realitate sunt puține alimente pe care este bine să le evitați. În special, trebuie să evitați ouăle, arahidele și căpșunele. În mod tradițional, pediatrii sfătuiau părinții să amâne introducerea acestor alimente în speranța de a preveni alergiile alimentare. Dar noile cercetări arată că introducerea timpurie a acestor alimente poate ajuta la prevenirea alergiilor. Este important ca bebelușul să fie hrănit inițial în cantități mici, pentru a putea observa reacția organismului. Discutați cu medicul pediatru dacă sunteți îngrijorat de potențialele alergii cauzate de antecedentele familiale sau dacă copilul dumneavoastră ar putea avea o reacție alergică – semnele includ erupție cutanată, vărsături sau diaree. Sunați imediat la Urgențe, dacă bebelușul prezinte simptome severe, cum ar fi probleme de respirație, conform www.healthline.com.

Recomandări specialiști naționali

Asociația Americană de Pediatrie recomandă introducerea alimentelor solide începând cu vârsta de 6 luni. Deși în trecut se recomanda ca introducerea alimentelor solide să înceapă la vârsta de 4 luni, în prezent specialiștii sunt de părere că introducerea prea timpurie a hranei solide ar putea determina bebelușul să consume mai puțin lapte matern sau formulă de lapte și, astfel, dieta copilului ar suferi o lipsă de proteine, grăsimi și alți nutrienți. Trebuie ținut cont și de faptul că în prima parte a vieții, sistemul digestiv al bebelușului este insuficient dezvoltat.

Pe de altă parte, nu este indicat să introduceți alimentele solide nici mai târziu de vârsta de 6 luni, doarece copilul ar putea dezvolta probleme în ceea ce privește mâncarea. Ar putea dobândi mai greu abilitatea de a mesteca sau de a înghiți și ar putea deveni foarte pretențios la mâncare. La vârsta de 6 luni, copilul este hrănit, cel mai probabil, de aproximativ 8 ori pe zi. Până la vârsta de 1 an, scopul este să îl determinați să mănânce de șase ori pe zi, adică să beneficieze de mic dejun, de o gustare de dimineață, de masa de prânz, de gustare de amiază, de masă de seară și de gustarea înainte de culcare.

Cele mai multe mămici își hrănesc copilul cu alimente solide dimineața și apoi la masa de seară, însă cel mai indicat este să vă hrăniți copilul atunci când este liniștit, atent, dornic să încerce noi alimente și puțin înfometat. Ori de câte ori introduceți un nou aliment în dieta copilului, încercați să îl hrăniți cât mai devreme în timpul zilei, pentru a avea timp să constatați eventualele reacții pe care copilul le poate prezenta, conform www.healthychildren.org.

Recomandări UNICEF

UNICEF afirmă că un regim alimentar adecvat pentru sugari și pentru copiii de vârstă mică poate crește șansele de supraviețuire, poate susține creșterea și dezvoltarea optimă, în special în perioada critică de la naștere și până la împlinirea vârstei de 2 ani.

În mod ideal, sugarii ar trebui să fie alăptați într-o oră de la naștere, ar trebui să fie alăptați exclusiv în primele 6 luni de viață și să continuă să fie alăptați până la vârsta de 2 ani și chiar și după aceea. Începând cu vârsta de 6 luni, laptele matern trebuie să fie completat de o alimentație sigură, adecvată vârstei, constând din alimente moi, semi-solide și solide.

Tot din partea UNICEF, aflăm că un copil care nu este exclusiv alăptat la sân are un sistem imunitar mai puțin dezvoltat, ceea ce poate crește riscul instalării unor afecțiuni acute sau cronice care în cazuri grave, pot duce chiar la deces.

În plus, alăptarea este benefică și pentru mămici, protejându-le împotriva anumitor tipuri de cancer și a altor afecțiuni de sănătate. Totuși, este indicată introducerea alimentelor solide începând cu vârsta de 6 luni pentru a împiedica subnutriția și pentru a reduce riscul bolilor infecțioase, cum ar fi diareea și pneumonia.

În ciuda tuturor acestor recomandări însoțite de potențialele beneficii, doar aproximativ două cincimi din nou-născuții cu vârste cuprinsă între 0-5 luni din întreaga lume sunt exclusiv alăptați și doar puțin peste două treimi încep să fie hrăniți cu alimente solide în timp util, conform https://www.unicef.ro/.

Recomandări OMS

La rândul său, Organizația Mondială de Sănătate confirmă că alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață oferă o serie de beneficii, atât sugarului cât și mamei. În esență, laptele matern datorită conținutului de anticorpi oferă protecție bebelușului împotriva infecțiilor gastro-intestinale. Mai mult decât atât, alăptarea în decurs de o oră de la venirea pe lume a bebelușului îl protejează de infecții și reduce riscul de mortalitate. De asemenea, laptele matern este o sursă deosebit de importantă de nutrienți și energie pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni, fiind o hrană cu atât mai importantă în timpul perioadelor de boală. În plus, cercetările arată că alăptarea reduce riscul de supraponderalitate și obezitate și contribuie la succesul academic al copiilor.

Cu cât o mămică alăptează mai mult, cu atât poate avea parte și ea de beneficii însemnate. Pentru mame, alăptarea reduce riscul de cancer ovarian, riscul de cancer la sân și este, totodată, o metodă naturală de contracepție dacă se respectă anumite reguli, întrucât induce o lipsă a menstruației.

OMS avertizează că în jurul vârstei de 6 luni, copilul începe să aibă nevoie de mai multă energie și de mai mulți nutrienți, motiv pentru care laptele matern trebuie suplimentat cu alimente solide pentru a satisface aceste nevoi. De asemenea, ajunși la această vârstă, majoritatea bebelușilor sunt pregătiți să încerce hrana solidă. Dacă alimentele solide nu vor fi introduse la această vârstă sau mama nu știe cum să le introducă, creșterea și dezvoltarea bebelușului pot avea de suferit.

Principalele recomandări din partea Organizației Mondiale de Sănătate includ:

Continuarea alăptării copilului până la vârsta de 2 ani sau mai mult.
Pe măsură ce introduceți alimentele solide, încercați să hrăniți copilul cu răbdare, să îl încurajați să mănânce, să discutați cu el, să mențineți contactul vizual, dar să nu îl forțați.
Este necesară o igienă riguroasă și o manipulare adecvată a alimentelor.
La vârsta de 6 luni, alimentele solide vor fi introduse în cantități mici, urmând să creșteți treptat porțiile pe măsură ce copilul devine mai mare.
Creșteți treptat consistența și varietatea alimentelor.
La vârsta de 6-8 luni, copilul va fi hrănit cu 2-3 mese solide pe zi, la vârsta cuprinsă între 9-23 de luni copilul va fi hrănit cu 3-4 mese solide pe zi și, eventual, cu 1-2 gustări suplimentare, scăzând astfel numărul meselor cu lapte.
În timpul perioadelor de boală, creșteți consumul de lichide, alăptați copilul mai des și hrăniți-l cu alimente moi.

Familiile și copiii aflați în situații dificile necesită o atenție deosebită și sprijin practic. Ori de câte ori este posibil, mamele și bebelușii ar trebui să rămână împreună și să obțină sprijinul de care au nevoie pentru ca bebelușul să fie hrănit corespunzător. Alăptarea rămâne sursa principală de hrană pentru sugari în aproape toate situațiile dificile, de exemplu:

greutate mică la naștere sau naștere prematură;
mamele infectate cu HIV care trăiesc în locuri unde mortalitatea cauzată de diaree, pneumonie și malnutriție rămâne dominantă;
mamele adolescente;
sugari și copii mici care sunt subnutriți.

Dacă mamele infectate cu HIV aleg varianta alăptării la sân, aceasta trebuie să fie exclusivă în primele luni de viață fără a introduce și alte alimente. Deși HIV poate trece de la mamă la copilul ei în timpul sarcinii, în timpul travaliului sau în timpul nașterii, precum și prin laptele matern, dovezile cu privire la HIV și hrănirea pentru sugari arată că tratamentul antiretroviral pentru mamele care trăiesc cu HIV reduce semnificativ riscul de transmitere prin alăptare și, de asemenea, îmbunătățește starea ei de sănătate. Este foarte important în cazul alegerii alăptării la sân a mamelor seropozitive, să se facă o analiza a beneficiului – risc.

OMS recomandă acum tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care alăptează să își administreze tratamentul antiretroviral de când sunt diagnosticate cu statutul de infecție. Mamele care trăiesc în locuri unde prevalează morbiditatea și mortalitatea din cauza diareei, a pneumoniei și a malnutriției, iar autoritățile naționale de sănătate susțin alăptarea, ar trebui să alăpteze în exclusivitate bebelușii timp de 6 luni, apoi să introducă alimente complementare adecvate și să continue să îi alăpteze cel puțin până la împlinirea vârstei de 1 an, conform www.who.int.

Recomandări Direcția Generala de Sănătate din cadrul Comisiei Europene

Multe țări europene au adoptat recomandare Organizației Mondiale de Sănătate privind alăptarea exclusivă în primele 6 luni, în timp ce în alte țări se recomandă introducerea alimentelor complementare între 4-6 luni. Direcția Generală de Sănătate din cadrul Comisiei Europene este de acord cu Organizația Mondială de Sănătate și cu alte organisme naționale și internaționale autorizate că laptele matern trebuie să fie sursa principală de nutriție pentru sugari, însă trebuie luați în considerare și factorii care determină vârsta adecvată pentru introducerea hranei solide în alimentația sugarilor.

În acest sens, s-au efectuat studii în rândul sugarilor sănătoși, născuți la termen pentru a se determina indicatorii de vârstă adecvată pentru introducerea alimentelor complementare, indiferent de recomandările existente privind durata alăptării și exclusivitatea alăptării. Pe baza cunoștințelor actuale, se concluzionează că introducerea alimentelor complementare în dieta sugarilor cu vârsta cuprinsă între 4-6 luni din UE, este sigură, nu reprezintă un risc și nu provoacă efecte negative asupra stării de sănătate, inclusiv infecții și creștere în greutate retardată sau excesivă, alergii ori obezitate.

În concordanță cu aceste concluzii, datele disponibile în prezent privind riscul de boală celiacă (intoleranță la gluten) și de diabet zaharat de tip 1 susțin, de asemenea, că alimentele care conțin gluten nu trebuie să fie introduse mai târziu de 6 luni. Alăptarea exclusivă asigură o nutriție adecvată de până la 6 luni pentru majoritatea sugarilor, în timp ce unii sugari pot avea nevoie de alimente complementare înainte de 6 luni -dar nu mai devreme de 4 luni- în plus față de laptele matern, pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea optimă, conform https://ec.europa.eu.

În concluzie, Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și Direcția Generala de Sănătate din cadrul Comisiei Europene recomandă inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere, alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață și introducerea alimentelor complementare și adecvate din punct de vedere nutrițional la 6 luni – cu unele excepții la 4 luni -, continuând alăptarea până la împlinirea vârstei de 2 ani sau mai mult.