SUMAR:
- Ce rol are joaca în dezvoltarea copiilor?
- Despre joaca nestructurată și cum îi ajută pe copii să descopere lumea
- Gândirea convergentă versus gândirea divergentă
- Copiii se familiarizează cu știința jucându-se
- Concluzii
- Resurse despre „Despre joaca liberă și cum îi ajută pe copii să descopere lumea din jurul lor”
Ce rol are joaca în dezvoltarea copiilor?
Copiii se nasc cu dorința firească de a explora tot ceea ce îi înconjoară, iar joaca este modalitatea cea mai simplă prin care micuții descoperă mediul din jurul lor, se descoperă pe ei înșiși, învață o multitudine de lucruri și tot prin joacă își consolidează propria înțelegere asupra lumii. Poate că nu ne dăm seama de asta, însă joaca oferă copiilor nenumărate oportunități de a descoperi lumea din jurul lor într-un mod cât se poate de logic. Joaca le prezintă copiilor mediul care îi înconjoară, îi determină să exploreze un pic și încă un pic, să testeze ceea ce au învățat și să își revizuiască teoriile despre modul în care funcționează lucrurile în lume. Oricâte povești le-am citi copiilor și oriunde i-am duce sau oricâte jucării sofisticate le-am cumpăra, tot joaca este cel mai bun învățător al copiilor. Dar nu orice tip de joacă, ci joaca liberă și nestructurată, izvorâtă din imaginația copilului, care nu depinde de nicio regulă și de niciun set de instrucțiuni elaborate de adulți, conform raisingchildren.net.au.
„Atunci când punem la dispoziția copilului un număr limitat de jocuri și jucării, în loc să i le dăm pe toate o dată, acesta va fi mai stimulat să își folosească imaginația, să găsească soluții, să construiască și să inventeze jucării și jocuri, într-un cuvânt să devină creativ. Joaca este cel mai important instrument de învățare pe parcursul copilăriei, pentru că ajută copiii să exploreze și să învețe prin observare și experiență. Sunt multe sisteme educaționale care se orientează pe învățarea prin joc mai degrabă decât pe învățarea tradițională și rezultatele sunt concludente.” psiholog Denisa Zdrobis
Despre joaca nestructurată și cum îi ajută pe copii să descopere lumea
Cercetările efectuate în rândul copiilor de vârstă mică vorbesc despre cât de important este să le oferim oportunități pentru ca ei să experimenteze felurite idei, să întreprindă tot felul de acțiuni și apoi să vadă care sunt consecințele.
Educatorii de la grădiniță se referă la acest tip de proces ca fiind „joacă liberă și spontană” care permite explorarea nestructurată și deschisă și care duce la întrebări și experiențe suplimentare – aici vezi găsi câteva activități online educative care îi ajută pe cei mici să descopere lumea din jurul lor. |
V-ați observat vreodată copilul cum cochetează cu unele obiecte, hotărât să își dea seama cum anume funcționează? De foarte mult timp, cercetătorii și teoreticienii consideră că micuții învață despre relațiile cauzale tocmai prin acest tip de joacă deschisă care încurajează explorarea. Observațiile pe care le face copilul afectează modul în care el alege să se implice în jocul acesta de explorare sau să îl continue. Interesant este și faptul că cercetătorii au descoperit că micuții sunt și mai hotărâți să se implice într-un joc de explorare atunci când observă că ceva contravine teoriei lor.
În cadrul unui studiu, copiilor li s-a arătat un dispozitiv de umbre care proiecta umbre ale marionetelor. Umbrele erau variate ca dimensiune în funcție de mărimea marionetelor și de distanța lor față de sursa de lumină. Unora dintre copii li s-au prezentat dovezi contradictorii, adică dovezi care erau opuse modului în care ei credeau că funcționează dispozitivul, în timp ce alți copii au observat dovezi care le-au confirmat teoria. Când cercetătorii au analizat jocul copiilor, ipotezele și interpretările lor, au constatat că micuții care au fost confruntați cu dovezi contradictorii, au efectuat experimente mai informative în timpul jocului liber. În esență, copiii explorează mai mult atunci când învață ceva, conform kids.discoveryplace.org.
Gândirea convergentă versus gândirea divergentă
Jocul care susține explorarea oferă oportunități pentru gândirea divergentă – acel proces creativ de generare a mai multor idei – urmate de gândirea convergentă – alegerea celei mai potrivite soluții. Activitățile creative implică atât gândirea divergentă, cât și cea convergentă, având loc un proces ciclic de generare a mai multor idei care ajută la îmbunătățirea originalității și apoi la selectarea ideilor care sunt cele mai utile.
Abordările educaționale tradiționale se concentrează adesea pe găsirea unui răspuns corect. Încurajându-i pe copii să se implice în așa-numite „sesiuni de brainstorming” în cadrul cărora micuții vin cu mai multe idei posibile sau abordări ale unui probleme, adulții învață la rândul lor că problemele din lumea reală rareori au doar un singur răspuns sau o unică soluție. O modalitate de a deveni mai confortabili cu gândirea divergentă este de a identifica mai întâi acele lucruri pe care majoritatea oamenilor le fac mereu în același mod. De exemplu, vă puteți întreba copilul dacă se încalță întotdeauna mai întâi cu pantoful stâng și să vedeți ce răspuns vă oferă. Apoi, gândiți-vă dacă întotdeauna mergeți pe același traseu pentru a ajunge acasă. Deși majoritatea problemelor matematice au un răspuns corect, există modalități prin care putem explica conceptele matematice într-un context mai deschis. În loc să vă întrebați copilul „Cât fac 4+6?”, întrebați „Câte operații matematice poți face pentru a obține 10?”
Împreună, puteți să vă implicați într-o ședință de brainstorming și să vedeți cu ce idei și modalități noi puteți veni pentru a face lucrurile într-un mod diferit. Atunci când un copil recunoaște un tipar și învață cum să își reinventeze gândirea și acțiunea, nu doar că dă dovadă de gândire divergentă, dar este pregătit să facă un mare pas către inovație, conform howwemontessori.com.
Copiii se familiarizează cu știința jucându-se
Nu se poate sublinia îndeajuns de mult importanța momentelor de joacă liberă pentru dezvoltarea copilului. Nu doar că el descoperă lumea din jurul său, dar totodată explorează creativ, fără limite, fără constrângeri, ajungând să caute răspunsuri la unele dintre cele mai grele întrebări științifice. Experți în joacă, copiii parcă sunt oameni de știință înnăscuți. Joaca și știința niciodată nu se vor exclude, la fel cum joaca nu exclude învățarea, ci dimpotrivă. Fie că ne dăm seama de asta, fie că nu, joaca este o experiență educațională și fiecare copil extrage propriile învățăminte în funcție de vârstă, de etapa de dezvoltare în care se află și de interesele sale. Foarte multe cercetări au arătat că joaca și știința sunt de fapt împletite.
De multe ori, nu poate exista joacă fără vreun concept științific, mai ales că micuții sunt în curs de dezvoltare. Curiozitatea unui copil este cel mai puternic motor de căutare, investigație și anchetă. De fapt, capacitatea noastră umană înnăscută de curiozitate conduce adesea către învățarea unor lucruri noi care ne stârnește interesele și care ne împinge să ne dorim să învățăm și mai multe.
Imaginați-vă un copil care începe să sufle cu putere în cana sa cu lapte pentru prima dată! Poate că laptele a sărit pe masă și vă gândiți că iar e dezordine, dar pentru copil tocmai a avut loc o descoperire profundă. Jucându-se cu cana sa de lapte, el a observat o reacție interesantă. Desigur, următorul pas logic este să vadă dacă poate sufla cu și mai multă putere, iar dezordinea de care vă temeați s-a concretizat acum. Laptele s-a revărsat pe toată masă. Dacă veți trece peste dezordine, veți vedea că s-a întâmplat ceva uimitor, și anume copilul s-a implicat de unul singur într-un proces științific. El a descoperit cum să sufle în lapte, și-a folosit abilitățile de observație și s-a angajat în procesul de investigare. Indiferent dacă și-a verbalizat ancheta sau nu, a încercat să răspundă la o versiune a întrebării „Mă întreb ce se întâmplă dacă….?”. De aici înainte, pot să apară și mai multe întrebări, la care va găsi răspuns jucându-se, încercând și observând. Data viitoare când va bea apă, poate va încerca să sufle în pahar și va constata că apa nu se comportă la fel ca laptele. Acum vă poate întreba „De ce nu pot să fac bule în apă așa cum am făcut în lapte?”, prilej cu care compară, contrastează și încearcă să găsească răspuns. Dacă îi permiteți, copilul poate chiar să creeze un experiment, cum ar fi să adauge lapte în apă și să încerce să sufle din nou. Aceasta este o formă de joacă, dar și știință în același timp.
Joaca nestructurată presupune ca părinții să pună la dispoziția copilului tot felul de materiale sigure și o recuzită aparte, după care să facă un pas în spate și să se rezume doar la a-l supraveghea în liniște. Cu alte cuvinte, trebuie să vă abțineți să interveniți în jocul copilului, să comentați sau să aveți anumite așteptări. La urma urmei, nu degeaba se numește joacă liberă. Conform celor mai recente cercetări, joaca liberă axată pe știință duce la o dezvoltare conceptuală mai mare. De exemplu, un copil poate descoperi concepte de electricitate statică jucându-se cu baloane. Sigur, la o vârstă mică, copilul nu își va îmbogăți vocabularul cu expresii, concepte și cuvinte specifice, dar dacă părinții sau educatorii vor introduce cuvinte noi în contextul de joacă, veți observa că micuțul este foarte receptiv și atașează termenii auziți la experiența de care are parte, conform helpmegrowmn.org.
Concluzii
Nu în ultimul rând, joaca liberă și nestructurată este foarte valoroasă, deoarece îi arată copilului că el deține controlul asupra jocului. Vă puteți urmări copilul într-un moment de joacă liberă și veți observa rapid că progresează de la un concept la altul. În general, copiii care se implică în jocuri libere științifice, se vor confrunta cu o varietate de situații pe care ei înșiși le creează și vor prezenta adesea o gândire de ordin superior, cum ar fi abilitatea de a rezolva probleme, gândirea divergentă (capacitatea de a vedea multiple posibilități), creativitatea, abilitățile științifice, capacitatea de a conduce o anchetă și, desigur, aplicarea și exersarea abilităților dobândite și lecțiilor învățate. Copiii pot dezvolta și testa o varietate de ipoteze, pot experimenta și investiga multiple posibilități, și toate acestea deoarece sunt curioși din fire și experți în joacă.
Resurse despre „Despre joaca liberă și cum îi ajută pe copii să descopere lumea din jurul lor”