fbpx

Diferenţe între grădiniţa de stat şi cea privată

SUMAR:

  • Importanţa grădiniţei în dezvoltarea preşcolarului
  • Ce vizează programele şi standardele naţionale?
  • Diferenţe între grădiniţa de stat şi cea privată
  • Refuzul copilului de a merge la grădiniţă
  • Rolul familiei în integrarea copilului în grădiniţă
  • Concluzii
  • Resurse despre „Diferenţe între grădiniţa de stat şi cea privată”.

„Din fericire, întotdeauna există soluții pentru orice, mai ales în lumea în care trăim și care abundă în opțiuni. Important este să găsim cea mai bună variantă pentru copilul și pentru familia noastră. Ne vom gândi la ce ne dorim, la buget, la distanță, dar și dacă ne place grădinița respectivă sau educatoarea, ce informații avem în legătură cu cele două. De multe ori, o relație bună a copilului cu educatoarea poate fi mult mai importantă decât oricare alt aspect. Îl poate motiva pe copil, îi dă încredere și îl securizează, îi insuflă plăcere pentru mersul la grădiniță și pentru învățare. Poate că de multe ori părinții se tem că într-o grădiniță de stat i se pot tăia aripile copilului lor în sensul în care într-o grădiniță de stat nu beneficiază de o educație mai liberă, însă dacă suntem atenți și avem o atitudine sănătoasă pe care i-o insuflăm și copilului, acest lucru nu se va întâmpla.” psiholog Denisa Zdrobis

                        Importanţa grădiniţei în dezvoltarea preşcolarului

În primii ani de viaţă, copilul trebuie să beneficieze de educaţia timpurie. Termenul de educaţie timpurie se referă la palierul de vârstă cuprins între 0 – 6 ani. Educaţia timpurie este  formată din două perioade distincte, cea cuprinsă între 0 – 3 ani, denumită nivel antepreşcolar, şi cea cuprinsă între 3 – 6 ani, învăţământul preşcolar. Educaţia timpurie antepreşcolară, palierul 0 – 3 ani,  se desfăşoară în creşe şi grădiniţe de stat sau private, funcţionând după standarde naţionale, iar învăţământul preşcolar, respectiv palierul 3 – 6 ani, se desfăşoară în grădiniţe de stat sau private, toate funcţionând după acelaşi curriculum şi respectând standardele naţionale. Atât în sistemul de stat, cât şi în cel privat, rolul educatorilor, pedagogilor  şi  psihologilor este esenţial. Sunt cei de ajutorul cărora depinde integrarea celui mic într-un sistem care deţine toate pârghiile spre evoluţie, dezvoltare, formare şi educare.

În acest context, rolul grădiniţei de stat sau private este esenţial pentru dezvoltarea copilului.  Informaţii legate despre acest aspect şi despre grădiniţe pot fi accesate şi pe gradinitaonline.ro.  Grădiniţa reprezintă continuarea firească şi benefică a vieţii pe care micuţul a petrecut-o doar în sânul familiei sale, susţinând şi consolidând calea deja pornită spre dezvoltarea capacităţii copilului de a gândi, a vorbi şi raţiona, de a-şi fixa bazele sistemului de valori, de a învăţa să ia decizii şi să relaţioneze. Grădiniţa trebuie să-l ajute pe copil să comunice cu cei din jur şi cu mediul înconjurător, să îşi dezvolte un limbaj corect şi coerent. Grădiniţa de stat sau privată îi insuflă valori, precum bunul simţ şi politeţea, îl învaţă să asculte şi să se facă ascultat, să discearnă răul de bine, să îşi dezvolte spiritul competitiv, să îşi descopere pasiunile şi talentele, pregătindu-l astfel  pentru şcoală., conform: didactic.ro, edu.ro.

                         Ce vizează programele şi  standardele naţionale?

Grădiniţele de stat şi private funcţionează după aceleaşi standarde naţionale, vizând dezvoltarea copiilor şi pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru viaţă. Grădiniţa vizează deprinderea copiilor cu un  program, cu socializarea şi comunicarea, deschiderea spre noi informaţii. Rolul educatoarei este esenţial în buna desfăşurare a aplicării programului de educaţie preşcolară. Educatoarea decide durata activităţilor în funcţie de particularităţile copiilor şi de obiectivele propuse. Atât în sistem privat, cât şi în sistem de stat, durata activităţilor se decide în funcţie de grupa de vârstă, astfel că grupa mică va face activităţi maxim 20 de minute urmate de pauză, pe când micuţii de la grupa mare pot fi atenţi chiar şi 40 de minute. Cunoştinţele care vor fi transmise copiilor sunt structurate pe mai multe domenii. În domeniul Om, mediu  şi societate, copiii vor învăţa şi îşi vor consolida regulile de comportament, vor fi integraţi în acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. Conform programelor, copiii vor învăţa să recunoască existenţa corpurilor cereşti şi transformările din mediul înconjurător. În cadrul Limbă şi comunicare, atât grădiniţa privată, cât şi cea de stat va insista pe dezvoltarea limbajului, a comunicării, a transmiterii mesajelor, a întrebărilor şi răspunsurilor clare şi concludente. Copilul va distinge  sunetele, va recepta un text şi va manifesta interes pentru citit. Va învăţa să utilizeze corect instrumentele de scris, să facă legătura între imagine şi semnificaţie, să recunoască şi să înţeleagă semnificaţia literelor şi cifrelor, învăţând să le trasese. În cadrul Matematicii, se îmbogăţeşte  experienţa senzorială, recunoscând şi denumind obiecte, cantitatea acestora, clasificarea şi gruparea. Conform programelor, copiii sunt instruiţi pentru a recunoaşte, folosi şi denumi formele geometrice. Un copil care merge la grădiniţă, învaţă să numere de la 1 la 10, efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. De asemenea, se vizează domeniul creativ şi estetic,  deoarece are rolul de a dezvolta o paletă foarte mare de abilităţi, precum efectele plastice, formele spontane şi elaborate, recunoscând anumite materiale şi utilizarea acestora. Atât grădiniţa de stat, cât şi cea privată, vor asigura petrecerea timpului în aer liber şi vor organiza activităţi extracurriculare., conform: edupedu.ro.

                       Diferenţe între grădiniţa de stat şi cea privată

Grădiniţa nu este un ciclu de învăţământ obligatoriu. Însă, atât cursurile unei grădiniţe de stat, cât şi cele ale uneia private, au un rol important în dezvoltarea şi evoluţia copilului din punct de vedere fizic, emoţional şi intelectual. În contextul actual, în care numărul locurilor în grădiniţe este mult mai mic decât cerinţa, mulţi părinţi se îndreaptă către învăţământul privat. Una dintre diferenţele majore dintre o grădiniţă de stat şi una privată o constituie costurile. În timp ce urmarea unei grădiniţe de stat este gratuită, pentru cursurile grădiniţei de stat, părinţii vor plăti o taxă substanţială. De asemenea, o grădiniţă privată urmăreşte formarea grupelor cu puţini copii, până în 10, astfel încât fiecare să beneficieze de atenţia cadrului didactic, fenomen puţin întâlnit în cadrul grădiniţelor de stat, unde sunt înscrişi mulţi copii. Înscriindu-şi copilul într-o grădiniţă privată, părintele poate opta pentru un anumit program, fenomen puţin posibil în cadrul grădiniţelor de stat, unde programul este strict. Ambele grădiniţe vor funcţiona după acelaşi curriculum, însă grădiniţele private au tendinţa de a include copiii în mai multe activităţi care vizează descoperirea talentelor şi înclinaţiilor acestora, acordând o atenţie specială activităţilor opţionale,  astfel încât să se asigure o dezvoltare a acestora., conform: gradinita-particulara.com.

                           Refuzul copilului de a merge la grădiniţă

Despre modul în care copiii percep mersul la grădiniţă, psihologii au creionat o serie de tipologii, conform cărora fiecare copil va manifesta un anumit comportament, având la bază structura lui şi gradul de dezvoltare emoţională. De asemenea, fiecare copil va parcurge anii de grădiniţă manifestând o altă abordare. Un copil care nu acceptă iniţial mersul la grădiniţă, este posibil  să transforme grădiniţa în locul în care merge cu mare bucurie şi nerăbdare, aşa cum un start foarte bun se poate transforma în dezinteres, chiar refuz. Fiecare copil este diferit, contextele pe care le parcurge sunt variate, astfel că perspectiva poate varia. Este foarte importantă susţinerea familiei, a educatorului şi a cadrelor avizate, respectiv a psihologilor. Fie că va urma o grădiniţă privată, fie de stat, copilul va percepe această perioadă ca pe o separare de mediul familial. Cel mai greu de gestionat de către micuţ va fi anxietatea generată de sentimentul abandonului, astfel că va manifesta refuzul de a merge la grădiniţă, plângând atunci când trebuie să se separe de mamă şi să rămână în grădiniţă. Copilul se simte abandonat în acest mediu nou de care chiar dacă se simte atras, nu se poate bucura, pentru că atenţia lui este canalizată doar asupra trăirilor provenite din teama de abandon. Cu ajutorul părinţilor şi al educatorilor, micuţii vor începe să perceapă grădiniţa ca un loc minunat, plin de activităţi frumoase şi atractive, un loc unde vor reveni cu bucurie după vacanţe lungi.

Există şi cazuri în care copilul nu va depăşi acestă perioadă de acomodare, fiind recomandat ajutorul unui specialist, astfel încât să se descopere cauzele exacte ale refuzului celui mic, precum şi metodele cele mai bune de abordare., conform: cafegradiva.ro.

                        Rolul familiei în integrarea copilului în grădiniţă

Atunci când copilul nu acceptă această schimbare, părintele şi educatorul se vor confrunta cu plânsul energic al micuţului. Familia va avea rolul de a familiariza copilul cu grădiniţa, povestindu-i despre ce implică acestă etapă, îl va antrena în achiziţionarea rechizitelor, îi va creiona imaginea educatoarei şi a activităţilor pe care le vor face împreună cu alţi copii. Familia trebuie să îl determine pe micuţ să înţeleagă faptul că grădiniţa este un loc minunat cu oameni frumoşi, copii veseli şi activităţi interesante, unde nu va rămâne definitiv, ci se va întoarce în mediul familial. De asemenea, familia nu trebuie să cedeze în faţa acestui tablou impresionant în care micuţul plânge, ci trebuie să fie perseverentă, continuând să aducă micuţul la grădiniţă. Este foarte importantă comunicarea între părinţi şi cadrele didactice. În cazul în care copilul refuză constant grădiniţa, atunci se impune ajutorul unui specialist care va aplica tehnici şi metode specifice de acceptare şi integrare., conform: cafegradiva.ro.

                                                   Concluzii

Atât grădiniţa de stat, cât şi cea privată funcţionează după aceleaşi programe, vizând dezvoltarea copilului şi pregătirea acestuia pentru şcoală. Grădiniţa de stat este gratuită, în timp ce cursurile în sistem privat presupun o taxă lunară. În grădiniţa privată, se permit modificări de program. Aici sunt grupe formate din puţini copii şi se pune accent pe aptitudinile copilului, fenomene puţin posibile în sistemul de stat.

Resurse despre „Diferenţe între grădiniţa de stat şi cea privată”.

1. didactic.ro 

2. edu.ro

3. edupedu.ro

4. gradinita-particulara.com

5. cafegradiva.ro

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul pediatru sau să contactați psiholog Denisa Zdrobis.

Date contact:

Psiholog Denisa Zdrobis

Tel.: 0721.881.977

Denisa.zdrobis@gmail.com

În ultima perioadă, în România au apărut metode de educație online. Acest lucru s-a întâmplat și pentru grădinițe. Dacă doriți să țineți pasul cu ultimele tendințe, vă recomandăm să verificați oferta primei grădinițe online din România: GradinitaOnline.ro.

Zdrobis Denisa

Zdrobis Denisa

Psiholog

Distribuie

Facebook
WhatsApp
Email

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Distribuie