Câte jucării ar trebui să aibă un copil?

Sumar:

Jucăriile – importante sau nu pentru o bună dezvoltare a copilului?
Câte jucării ar trebui să aibă un copil?
Cum să eviţi ca cel mic să aibă prea multe jucării
Cum păstrezi interesul copilului faţă de joc şi jucării
Cum îl înveţi să facă ordine după ce se joacă
Concluzii
Resurse despre „Câte jucării ar trebui să aibă un copil?”

Jucăriile – importante sau nu pentru o bună dezvoltarea a copilului?

Imediat ce se naşte, bebebuşul îşi continuă drumul său de creştere şi dezvoltare. Prima etapă a parcurs-o în burtica mamei. De acum, cel mic se va dezvolta fizic şi psihic, zi de zi, îngrijit, susţinut şi iubit de către noua sa familie, în special de mamă, ea având rolul dominant în creşterea, dezvoltarea, formarea şi educarea lui.

Pe lângă hrană şi apă, copilul are nevoie de o serie de alte elemente şi contexte care îl vor susţine să se dezvolte atât fizic, cât şi psihic.

Una dintre cele mai eficiente şi normale metode prin care copilul se va descoperi pe sine şi lumea înconjurătoare, prin care se va dezvolta fizic şi se va echilibra emoţional, este metoda jocului.

Jucăriile sunt parte din lumea copilăriei, aducând nu doar distracţie şi bucurie, ci ajutând copiii să crească şi să evolueze.

În primele luni de viaţă, în special după a doua lună, jucăriile vor ajuta bebeluşul să se descopere pe sine şi simţurile, auzul, văzul şi simţul tactil, realizùnd coordonarea văz-mânuţe. Jucăriile îl vor susţine în a descoperi comunicarea, în a se familiariza cu forme şi texturi, în a înţelege fenomenul acţiune-reacţiune. Pentru acestă primă etapă de creştere, jucăriile recomandate sunt caruselele muzicale, zornăitorile. Pe măsură ce mai cresc, se recomandă: măsuţele cu activităţi, jucăriile muzicale, destinate strict fiecărei etape de creştere. Acestea vor avea rolul de a ajuta bebeluşul să-şi dezvolte abilităţile, să-şi coordoneze mişcările, să vorbească, să facă primii paşi și, foarte important, îl vor învăţa să comunice.

Trecând la etapa următoare, a copiilor de grădiniţă, paleta de jocuri şi jucării se extinde. Prin joc, cel mic va avea posibilitatea să-şi descopere talente, noi abilităţi, va fi susţinut să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea, inteligenţa şi comunicarea.

Preşcolarii şi şcolarii mici, prin joc şi joacă, îşi vor exersa atenţia, îşi vor îmbunătăţi memoria şi capacitatea de concentrare, însuşindu-și cu uşurinţă informaţii noi. Prin joc, copilul va învăţa mult mai uşor să numere şi să socotească sau cum să obţină un anumit ton prin combinarea mai multor culori.

Şcolarii pot învăţa foarte uşor prin joacă. Jocurile ştiinţifice, puzzle-urile elaborate, instrumentele muzicale, jocurile de creaţie vin în completarea datelor care sunt furnizate prin intermediul şcolii, reprezentând chiar o modalitate de a-şi descoperi talente şi înclinaţii speciale.

Prin joacă, un copil face cunoştinţă cu lumea înconjurătoare, înţelege fenomene, se dezvoltă fizic şi psihic, îşi antrenează activitatea cerebrală, se integrează social, comunică, empatizează şi se descoperă pe sine. Plăcutele jocuri de rol pot creiona cariera viitoare a copilului devenit adult. Un copil care va prefera să joace rolul doctorului, are mari şanse să îmbrăţişeze această carieră, aşa cum un mititel fascinat de bucătărioara de jucărie plină de ustensile şi accesorii poate deveni bucătar. Jocurile creative, chiturile de modelat sau pictat pot pune bazele unei viitoare cariere în domeniul artelor, aşa cum un pasionat de clape poate face din muzică o carieră. Părintele trebuie să sesizeze înclinaţiile copilului spre anumite tipuri de jucării şi jocuri, susţinând preocuparea acestuia.

În mod normal, perioada propice jocului este între vârsta două luni şi 14 – 16 ani. Însă era gadget-urilor a răpit foarte mult din timpul acordat jocului fizic, un context în care părinţii şi cadrele didactice ar trebui să găsescă soluţii prin care să păstreze treaz interesul copiilor pentru joc şi joacă, acestea având un rol esenţial în buna dezvoltare fizică şi psihică, însemnând sănătate şi echilibru emoţional, comunicare şi integrare socială, conform: childdevelopmetinfo.com

„Tot mai multi copii prezintă simptomele unei veritabile depresii, fiind încărcați cu tot felul de activități. Dorința adulților de a avea un copil care știe și face cât mai multe, pornește inconștient, fie din competiția lor cu alți adulti, fie pentru că ei nu au putut beneficia de ce au copiii lor, fie pentru a acoperi timpul lipsă din viața copiilor lor. Din păcate, societatea întreține toate aceste situații, de exemplu încurajează competiția și consumerismul, inclusiv industria de jucării. Întrebarea este: vreau un copil fericit și care poate nu excelează la ce vrem noi sau cum vrem noi sau vreau un copil performant, dar la care există riscul inclusiv să dezvolte vreo boală? Meseria de părinte este într-adevar cea mai grea, dar dacă timpul pe care îl petrecem alături de copiii noștri este unul calitativ, în care suntem prezenți 100%, atunci cu siguranță copiii se vor simți bine și asta îi va ajuta să și învețe ușor, prin joc. Prea multe jocuri le poate scădea interesul și creativitatea, de aceea este bine să fim cumpătați atunci când suntem tentați să cumpărăm în exces. Echilibrul este secretul pentru orice.”Psiholog Denisa Zdrobis

Câte jucării ar trebui să aibă un copil?

Conform studiilor realizate de un grup de cercetători germani, se pare că cei mici nu au nevoie de foarte multe jucării pentru a se putea dezvolta normal. Studiul a fost efectuat în anul 1992 în Penzberg şi denumit Toy-Free Center. Părinţii au fost informaţi că li se vor lua jucăriile, iar profesorii supaveghetori au fost instruiţi să nu intervină, ci să-i lase pe copii să-şi gestioneze singuri plictiseala pricinuită de lipsa jocurilor şi jucăriilor. În primă fază, copiii s-au simţit pierduţi fără jucării, ulterior găsind variante de a-şi umple timpul într-un mod plăcut. Au jucat jocuri de rol, au plecat în drumeţii de unde şi-au luat diverse elemente pe care le-au folosit pentru a construi obiecte, au învăţat să se joace împreună şi să colaboreze pentru a obţine ceea ce şi-au propus.

Astfel, rezultatul studiului a demonstrat că micuţii lăsaţi fără jucării au devenit mult mai creativi, echilibraţi şi au căpătat foarte mare încredere în propriile forţe. De asemenea, şi-au descoperit noi talente şi şi-au dezvoltat comunicarea.

Evident că studiul nu a vrut să promoveze ideea copilăriei fără jucării, ci a intenţionat să demonstreze că cei mici nu au nevoie de o cantitate masivă de jucării pentru a-şi dezvolta abilităţile şi pentru a creşte echilibraţi. Pe lângă acest fenomen, psihologii susţin că un copil cu cât are mai multe jucării, cu atât îşi va dori şi mai multe. Pe de altă parte, accesul la foarte multe jucării poate deveni chiar periculos, cel mic tratând cu superficialitate fiecare jucărie în parte fără a se angrena în joacă şi formare, tocmai pentru că are foarte multe, iar atenţia sa va fi risipită inutil. Având puţine jucării, copilul va acorda mai mult timp şi mai multă atenţie fiecăreia.

Un copil nu are nevoie de o avalanşă de jucării pentru a se putea dezvolta normal, pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi pentru a creşte echilibrat emoţional.

Pe de altă parte, când micuții încep să ceară jucării şi părinţii le cumpără, se va constata o lipsă de spaţiu şi o dezordine deloc recomandate. Copilul trebuie să înveţe ordinea şi cum se păstrează. Însă dacă toată casa este plină de jucării, piese, jocuri, accesorii, creioane, table, mese de activităţi, cu greu va putea fi instruit astfel încât să-şi păstreze jucăriile în ordine, conform: mother.ly.

Cum să eviţi ca cel mic să aibă prea multe jucării

Indicat ar fi ca părintele să ştie de la început că nu este necesar să umple casa cu jucării pentru ca cel mic să se poată bucura de beneficiile jocului. Sunt suficiente câteva jucării destinate vârstei celui mic, fiecare dintre ele acoperind o anumită activitate, având un anumit rol. Este suficientă o tablă magnetică pentru a învăţa cifre şi litere, nu trebuie cumpărate toate tipurile de jocuri destinate învăţării.

Evident că jucăriile se vor ajusta în funcţie de gradul de dezvoltare al abilităţilor copilului, însă după ce s-a parcurs fiecare etapă. Indicat ar fi ca jucăria de care nu mai este nevoie, deoarece copilul a depăşit stadiul respectiv, să fie depozitată într-un loc separat în casă sau să fie dată altor copii mai mici, dacă starea jucăriei/ jocului este bună.

Pentru a evita ca cel mic să aibă prea multe jucării, se pot aplica unele măsuri. Se recomandă regula celor 20 de jucării. Mama împreună cu cel mic vor face o curăţenie generală în jucării, dându-i lui sarcina de a-şi alege 20 de jucării/jocuri pe care şi le doreşte. Celelalte nu neapărat că vor fi eliminate total, ci vor fi depozitate pentru un timp în altă parte. Pentru a reuşi, este foarte important ca mama să comunice permanent cu cel mic, să-i explice şi să-l ajute să-şi aleagă jucăriile cele mai potrivite pentru buna lui dezvoltare fizică şi psihică.

Pentru a diminua dorinţa copilului de a-şi cumpăra permanent jucării, părintele poate veni cu alternative de activităţi care să îi atragă atenţia, precum sportul, activitatea în aer liber, jocurile de rol fără jucării împreună cu alţi copii.

Pentru a nu ajunge ca jucăriile să fie în exces, acestea nu ar trebui să ajungă în casă. Astfel, nu se vor cumpăra ori de câte ori cel mic doreşte, aici contând foarte mult explicaţiile pe care părintele i le dă atunci când decide că nu este nevoie de o jucărie. Li se va explica rudelor şi prietenilor că un cadou pentru copil poate consta şi în alte lucruri, nu doar în jucării.

Jucăriile ajung să fie în exces din cauza părinţilor care permit şi susţin acest lucru. Însă tot ei pot găsi metode să elibereze spaţiul, colaborând permanent cu cel mic în vederea găsirii celor mai bune soluţii, astfel încât acesta să se poată bucura de beneficiile jucăriilor cele mai potrivite şi necesare, reuşind să-şi dezvolte atenţia, capacitatea de concentrare, creativitatea, inteligenţa, imaginaţia şi comunicarea, conform: mother.ly.

Cum păstrezi interesul copilului faţă de joc şi jucării

Jucăriile au rolul de a ajuta copilul să se descopere, să se dezvolte fizic şi psihic, să crească echilibrat, să înveţe, să-şi dezvolte abilităţile şi să comunice. Din aceste motive, este foarte important ca un copil să-şi păstreze interesul pentru joc şi joacă.

În era tehnologiei, alternativele sunt tentante şi există peste tot, astfel că un copil de 7 ani ajunge să prefere să joace un joc pe calculator, în loc să se joace un joc educativ cu prietenii sau familia.

Părinţii au rolul de a lua măsuri şi de a ghida copilul astfel încât interesul lui pentru joaca cu jucării să nu dispară prea devreme.

În cazul bebeluşilor şi al celor mai mici, lucrurile sunt mai simple. Pentru a-i încuraja să se joace astfel încât să descopere lumea înconjurătoare, micuții vor fi încurajaţi de părinţi care se vor implica efectiv în joacă. Se vor aşeza cu cel mic pe jos, îi va capta atenţia cu jucării şi jocuri destinate vârstei şi abilităţilor acestuia şi vor încerca să alterneze activităţile, astfel încât interesul celui mic să fie păstrat. Pentru a reuşi să capteze atenţia unui copil, părintele trebuie să fie foarte realist şi să cunoască gradul de dezvoltare al copilului, abilităţile, talentele, înclinaţiile şi preferinţele acestuia. Doar astfel poate veni în întâmpinarea nevoilor copilului în materie de joc. Părintele va pune la dispoziţia copilului jucăriile care sunt adaptate caracterului, dorinţelor şi putinţelor acestuia. În cazul tendinţei exagerate de a se juca pe calculator sau tablete, părintele este obligat să facă un program în care să aloce timp şi jocului fizic, conform: youngparents.com.sg.

Cum îl înveţi să facă ordine după ce se joacă

Ordinea în camera unui copil sau la locul destinat jocului este foarte importantă pentru echilibrul lui, dar şi pentru a-i facilita posibilitatea de a avea acces vizual la toate jucăriile, astfel încât să-şi aleagă jucăria dorită.

Copilul trebuie să înţeleagă că jucăriile se vor păstra întregi, curate şi în ordine. Este recomandat ca de mic să înţeleagă importanţa ordinei. La început, mama va fi cea care va face ordine după joaca cu un bebeluş. Pe măsură ce acesta creşte, îl va angrena în punerea jucăriilor la loc. Ulterior, atunci când vârsta permite, i se va cere să facă singur ordine și să pună la loc o jucărie după ce s-a jucat cu ea.

Părintele poate folosi tot felul de tehnici. În primul rând, mobilierul trebuie să fie foarte bine compartimentat astfel încât jucăriile să aibă locul lor precis. Se pot folosi cutii, rafturi, policioare, saci, punguţe vesele personalizate şi înveselite cu diverse accesorii.

Copilul trebuie să înţeleagă ce are de făcut şi cum poate face lucrul respectiv. De asemenea, i se poate de un timp de avertisment, după care părintele să impună o mică pedeapsă în caz că cel mic refuză.

Se pot găsi diverse motive pentru care jucăriile ar trebui ordonate. Fie că şi ele au nevoie de somn, fie că la ora la care mami pune un cântecel, toate jucăriile vor dori să fie la locul lor, sau oricare altă alternativă despre care părintele crede că ar avea impact pozitiv asupra copilului.

Făcându-şi singur ordine, va învăţa să fie organizat, va aprecia şi munca celorlalţi şi va căpăta încredere în sine. Ordinea în jucării şi în jocuri va facilita o joacă normală, completă şi benefică pentru copil, asigurându-i acces la toate activităţile oferite prin joc, conform: b-inspiredmama.com.

Concluzii

Jucăriile vor ajuta copilul să se dezvolte armonios, îi vor susţine educarea, formarea şi învăţarea, vor facilita comunicarea şi socializarea, îl vor susţine într-o creştere echilibrată din punct de vedere fizic şi psihic.

Excesul de jucării şi dezordinea pot avea efecte nedorite. Multe jucării şi jocuri care invadează spaţiul unui copil pot conduce la lipsa capacităţii de concentrare şi la dispariţia interesului pentru joc şi joacă. Cel mic va acorda foarte puţin timp fiecărei jucării în parte, fapt ce va anula rolul jocului, deoarece copilul nu se joacă, ci doar le studiază puţin şi le abandonează.

Este foarte important ca părintele să ofere copilului doar câteva jucării destinate vârstei şi capacităţii acestuia, să ştie cum să îi păstreze treaz interesul pentru joc, dar să îl şi solicite în a-şi păstra jucăriile în ordine, astfel încât să se poată bucura de beneficiile acestora.