fbpx

Cu ce provocări sociale se confruntă copiii cu dificultăți de învățare?

SUMAR:

  • Care este legătura dintre dificultățile de învățare și problemele sociale?
  • Cum venim în ajutorul copiilor cu dificultăți de învățare și de înțelegere?
  • Cum venim în ajutorul copiilor cu dificultăți de învățare și de organizare?
  • Cum venim în ajutorul copiilor cu dislexie?
  • Concluzii
  • Resurse despre „Cu ce provocări sociale se confruntă copiii cu dificultăți de învățare?”

Când vine vorba de copiii cu dificultăți de învățare, ne gândim că cel mai probabil au probleme cu cititul, cu matematica, cu organizarea sau cu propria capacitate de atenție și de concentrare. Totuși, mulți copii diagnosticați cu dificultăți de învățare se confruntă și cu probleme sociale și de comunicare. Ei au probleme în a forma relații de prietenie cu alți copii și în a înțelege ce anume se așteaptă de la ei în situații sociale. Unii copii nu cunosc sau nu reușesc să înțeleagă indiciile sociale sau interpretează greșit limbajul corpului și tonul vocii. Copiii cu dificultăți de învățare pot vorbi prea mult sau într-un moment nepotrivit sau pot spune lucruri care nu sunt deloc adecvate. Unii sunt rigizi în conversație, au probleme cu exprimarea sau nu înțeleg umorul. Este posibil să nu înțeleagă ce anume se întâmplă într-un grup de copii și să nu știe cum anume să se integreze în acel grup.

S-ar putea spune că acești copii cu dificultăți de învățare nu se prind de unele lucruri așa cum ceilalți copii se prind de anumite lucruri într-un mod firesc, fără să le explice nimeni nimic. Pentru copiii de vârstă mică, pentru școlari și adolescenți, un comportament social aflat sub semnul întrebării poate declanșa cu ușurință respingere din partea colegilor și chiar îi poate transforma în ținte ale tachinării, intimidării și agresiunii. Uneori, copiii de vârstă mică care dau dovadă de incomoditate socială sau de unele deficiențe de acomadare socială sunt diagnosticați greșit cu autism, și asta pentru că un comportament precum cel descris în rândurile anterioare este o componentă a diagnosticului de autism. Dar este important de știut că un astfel de comportament apare și la mulți copii care nu sunt diagnosticați cu tulburări din spectru autist. Majoritatea copiilor cu dificultăți de învățare se confruntă și cu unele consecințe de natură socială., conform helpguide.org.

Care este legătura dintre dificultățile de învățare și problemele sociale?

Pentru a înțelege legătura dintre dificultățile de învățare și problemele sociale, trebuie să ne gândim în primul rând la procesul cognitiv care trebuie să aibă loc într-o interacțiune socială de succes. O interacțiune socială implică prezentarea unor informații sau situații noi care necesită un răspuns. Avem tendința să considerăm astfel de interacțiuni ca fiind intuitive și instantanee, adică știm cum să răspundem într-un mod adecvat, fără să ne gândim prea mult la asta. Dar iată că în realitate este vorba de un proces cognitiv care se desfășoară pe mai multe etape.

Mai întâi, trebuie să înțelegem ce anume ni s-a spus, apoi să ne organizăm gândurile referitor la ce ni s-a spus, să acordăm prioritate răspunsului pe care dorim să îl oferim și să ne găsim cuvintele pentru a ne exprima gândurile și opiniile. Dacă acest proces pare prea greoi pentru ceva ce adesea are loc într-o clipă pentru majoritatea oamenilor, putem compara acest proces cognitiv cu o problemă de matematică. Cei care sunt buni la rezolvarea problemelor de matematică pot rezolva o problemă sau o ecuație în mintea lor, dar cei care nu sunt la fel de sclipitori, poate că au nevoie de un calculator sau de o foaie și un creion pentru a rezolva problema sau ecuația pe etape. În mod similar, dacă împărțim acele interacțiuni sociale pe care adesea le considerăm „instantanee” într-un set de pași, majoritatea dintre noi reușim să fim destul de buni în parcurgerea acelor pași cu viteza fulgerului. Dar iată că micuții cu dificultăți de învățare și cu probleme sociale și de comunicare nu sunt la fel de rapizi, așa că au nevoie de mai mult timp pentru a-și desfășura procesul cognitiv. Trebuie subliniat faptul că acest lucru nu are nicio legătură cu cât de inteligenți sunt ei, ci pur și simplu ei nu au unele abilități specifice așa cum au ceilalți copii.

Astfel, există persoane care înțeleg lucrurile repede și ușor, la fel cum există și persoane care au nevoie de mai mult timp și de mai multe explicații pentru a înțelege un lucru, iar acestea din urmă nu trebuie judecate sau etichetate. De exemplu, atunci când vedem copii care nu interacționează cu alți copii sau care nu răspund în mod adecvat în anumite situații sociale, tindem să credem că ei au un comportament superficial, dar în realitate, la baza comportamentului lor pot sta diferite cauze fundamentale. Este posibil ca un copil să nu înțeleagă noile informații sau situații, să nu reușească să își organizeze gândurile pentru a oferi răspunsul potrivit sau să nu își găsească cuvintele pentru a se exprima așa cum dorește., conform kidshealth.org.

Cum venim în ajutorul copiilor cu dificultăți de învățare și de înțelegere?

În categoria copiilor care au probleme în înțelegerea informațiilor din sfera socială, sunt incluși copiii cu tulburări de învățare nonverbală. Acești copii au dificultăți în a-și alege modelele sociale și nu recunosc intuitiv regulile scenariilor sociale, indiferent dacă este vorba de un grup de oameni căruia doresc să i se alăture, de un salut la care trebuie să răspundă sau de o glumă pe care nu o înțeleg. Cu alte cuvinte, acești copii nu se pot încadra într-un model de comportament care este așteptat în anumite contexte sociale. Vestea bună este că acești copii care au dificultăți de învățare nonverbală pot memora foarte bine, asta însemnând că pot învăța „pe de rost” tiparele de comportament pe care nu le-au dobândit de la sine. De exemplu, copiii care nu pot recunoaște expresiile faciale ale celor din jur sau nu știu să adapteze expresia facială cu o anumită stare, în timp pot să învețe acest lucru. Asta înseamnă că trebuie să exerseze destul de mult, dar la un moment dat va deveni mai ușor și vor acompania mesajele pe care vor să le transmită cu o expresie facială în mod mecanic. De exemplu, un copil care a avut o interacțiune socială negativă, poate fi ajutat de către părinți, educatori sau profesori să descompună întreaga interacțiune pe pași, să vadă ce s-a întâmplat, care a fost partea din interacțiune unde a întâmpinat dificultăți și astfel să învețe să dea dovadă de un comportament mai bun data viitoare. De asemenea, dacă cel mic a împlinit deja vârsta grădiniței și este reticent la ideea de a intra într-un colectiv, luați în considerare și opțiunea de a-l înscrie la o grădiniță online (vezi aici prima grădiniță online din România și curriculumul pe care îl abordează pe parcursul unui an școlar). Educația de la distanță este cea mai potrivită modalitate prin care vă puteți expune copilul la un mediu educațional, prin care puteți rectifica comportamentul său și ameliora deficiențele de abilități, dar fără presiunile pe care le poate implica o grădiniță tradițională., conform goodtherapy.org.

Cum venim în ajutorul copiilor cu dificultăți de învățare și de organizare?

Copiii cu probleme de învățare, cei care au probleme cu funcțiile executive, inclusiv copiii diagnosticați cu ADHD pot înțelege informațiile la care încearcă să răspundă, dar au dificultăți în organizarea sau prioritizarea acestora. Este posibil să nu aleagă stimulii corecți pentru a răspunde – de exemplu, lasă deoparte întrebarea adresată de profesor și acordă mai multă atenție comentariului șoptit de un coleg de clasă. De asemenea, este foarte posibil ca ei să își satisfacă impulsul de a spune ceva nepoliticos, deoarece creierul lor nu le subliniază fapul că vor urma consecințe neplăcute.

Când acești copii dețin deja un istoric de comportament neadecvat, au parte de atenție negativă, asta însemnând că ei încep să creadă din ce în ce mai mult că întotdeauna fac ceva greșit, că nu sunt inteligenți, ci numai impulsivi și inepți social. Dar acești copii nu trebuie lăsați să simtă aceste lucruri, deoarece ei nu sunt antisociali, ci pur și simplu nu fac neapărat alegerile corecte cu privire la ce indicii să răspundă sau cum să își organizeze răspunsul în mod eficient. Autoreglarea sau gestionarea eficientă a propriului comportament este ceva la care ei trebuie să lucreze., conform ldonline.org.

Cum venim în ajutorul copiilor cu dislexie?

În cazul copiilor cu dislexie, problema nu rezidă de obicei în recunoașterea semnelor nonverbale, în înțelegerea interacțiunilor sociale sau în oferirea unui răspuns adecvat. Ei pot fi foarte buni la aceste lucruri. Dar, pentru că trebuie să depună un efort substanțial pentru a decoda limbajul și pentru a urmări instrucțiunile, ei întâmpină probleme în găsirea rapidă a cuvintelor potrivite prin care își pot exprima părerea în anumite situații. Acest lucru nu îi afectează doar atunci când citesc și scriu, ci și atunci când vorbesc. Vocabularul lor nu este atât de bine dezvoltat, iar exprimarea lor orală poate fi inexactă și ciudată din cauza problemelor de găsire a cuvintelor potrivite sau din cauza pronunțării greșite a unui cuvânt. Prin urmare, capacitatea lor de a se exprima prin cuvinte este compromisă.

Deși s-ar putea descurca foarte bine cu limbajul nonverbal, pe măsură ce socializarea devine din ce în ce mai verbală, ei pot ajunge să fie considerați imaturi, nepricepuți sau tonți de către colegii lor. Din cauza stângăciei lor sociale, mulți copii ajung ținta agresiunii, tachinării și intimidării. Chiar dacă dislexia nu are un impact direct asupra socializării, poate conduce la o încredere în sine diminuată., conform kidshealth.org.

Concluzii

Încrederea în sine poate fi o problemă pentru toți copiii, nu doar pentru cei cu dificultăți de învățare. Totuși, aceștia din urmă sunt cei mai grav afectați, deoarece nimeni nu prea se gândește la cât de afectată este stima lor de sine, accentul fiind pus pe stăpânirea cititului, scrisului și matematicii. Dacă nici nu au fost diagnosticați cu dificultăți de învățare, cel mai probabil au fost acuzați că sunt leneși, că nu se străduiesc suficient de mult să învețe, că sunt aiuriți și de asta își uită lucrurile în bancă sau că nu sunt suficient de responsabili pentru a-și finaliza sarcinile. Așa se face că ei încep să se considere proști sau nu la fel de deștepți precum colegii lor. Mulți copii cu dificultăți de învățare încearcă să își ascundă eforturile și să salveze aparențele, muncind foarte mult pentru a-i împiedica pe ceilalți copii să vadă că ceva este în neregulă cu ei. Copiii care se simt prost cu ei înșiși și rușinați de eșecul lor de a stăpâni abilitățile de bază vor avea probleme în interacțiunea cu colegii lor. Pentru acești copii, primul pas este de a-i ajuta să înțeleagă că sunt la fel de deștepți ca alți copii și că îi pot ajunge din urmă pe colegii lor cu sprijinul potrivit. Și, desigur, următorul pas implică oferirea acestui sprijin, tocmai pentru ca ei să își dezvolte abilitățile și strategiile necesare pentru a rezolva problemele de bază, astel încât să aibă posibilitatea de a reuși, atât din punct de vedere academic, cât și social., conform kidshealth.org.

Resurse despre „Cu ce provocări sociale se confruntă copiii cu dificultăți de învățare?”

  1. helpguide.org
  2. kidshealth.org
  3. goodtherapy.org
  4. ldonline.org
  5. kidshealth.org
  6. kidshealth.org

Catana Raluca

Catana Raluca

Farmacist

Distribuie

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share on facebook
Distribuie