Sumar:
- Ce sunt celulele stem?
- Tipuri și surse de celule stem
- Ce tipuri de boli vindecă?
- Păreri pro celule stem
- Păreri contra celule stem
- Concluzii
- Resurse despre „Celule stem pro și contra”
Ce sunt celulele stem?
Organismul uman conține peste 200 de tipuri diferite de celule, toate avându-și originea dintr-un singur tip de celulă – celula stem. În ultimii 10 – 15 ani, s-au făcut multe descoperiri în medicină cu privire la celulele stem, iar astăzi, celulele care asigură funcționarea organismului nostru pot fi divizate în laborator și folosite în tratamente celulare pentru diferite boli și afecțiuni.
În prezent, celulele stem pot fi folosite în chirurgia reparatorie, ortopedie, dermatologie și în special în tratamentul afecțiunilor hematologice, însă există și afecțiuni care nu pot fi tratate convențional și care ar putea fi abordate în viitor cu ajutorul celulelor stem. Ne referim la afecțiuni ale măduvei osoase, la boli neuro – generative, afecțiuni ale mușchilor, afecțiuni imunitare și multe altele.
Tipuri și surse de celule stem
Celulele stem pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii. Spre exemplu, în funcție de sursa de proveniență, celulele stem pot fi împărțite în următoarele categorii:
Celule somatice (celule stem adulte): există în mod natural în organismul nostru și au rolul de a crește, vindeca sau înlocui celulele pierdute. Aceste celule stem adulte se găsesc la nivelul creierului, pielii, inimii, mușchilor, vaselor de sânge, dinților, ficatului, măduvei osoase sau chiar intestine. Celulele stem adulte recoltate din sângele periferic și din măduva osoasă pot fi folosite de obicei ca tratament pentru bolile asociate sistemului vascular. Celulele stem somatice pot fi transplantate de la donator la pacient, însă în lipsa administrării unor medicamente care suprimă sistemul imunitar, acesta va recunoaște celulele transplantate ca fiind străine și le va ataca.
Celule stem embrionare: acționează ca un sistem de refacere și reparare a oricărei părți constituente a organismului și provin din embrioni care s-au dezvoltat din ovule fertilizate in vitro. Aceste celule au potențialul de a deveni orice tip de celulă din organism, făcându-le o sursă promițătoare de celule pentru tratarea multor boli. Cu toate acestea, există o întreagă controversă în jurul celulelor stem embrionare pentru că în momentul în care oamenii de știință izolează celule stem embrionare în laborator, ei distrug de fapt un embrion. Tocmai din aceast motiv, din considerente etice, mulți au ajuns să fie reticenți în a sprijini cercetări care implică celule stem embrionare.
Celule stem pluripotente induse (IPS): create artificial în laborator, prin reprogramarea celulelor proprii ale pacientului, aceasta pot fi realizate din celulele disponibile din grăsime, piele sau fibroblase (celule care produc țesutul conjunctiv). Cercetările realizate pe șoareci au demonstrat faptul că celulele pluripotente induse se pot diferenția în orice altă celulă din organism, putând fi folosite în tratarea unei game variate de afecțiuni. Partea bună la aceste celule este faptul că ele nu vor fi respinse de sistemul imunitar, având în vedere că sunt prelevate din celulele proprii ale pacientului.
Celule stem obținute prin clonarea terapeutică: presupune prelevarea celulelor stem din embrioni pentru a produce țesuturi sau chiar un întreg organ pentru persoana care a donat ADN-ul. Scopul acestei clonări terapeutice și obținerea celulelor stem este de a produce copii sănătoase ale organelor și țesuturilor unei persoane bolnave. Studiile sunt în derulare, însă implicațiile etice și legale fac ca progresul să fie destul de lent.
Există trei surse din care pot fi recoltate celulele stem, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje:
- Măduva osoasă: celulele stem se recoltează din osul bazinului cu ajutorul unui ac și al unei seringi. Aproximativ 20% dintre transplanturile efectuate la nivel mondial se realizează cu celule stem recoltate direct din măduva osoasă.
- Sânge periferic: recoltarea celulelor stem se face în doi pași. Primul pas este injectarea sub piele a unei proteine sintetizate, numită factor de creștere, timp de patru zile, urmând ca în cea de-a cincea zi să se stabilească dacă s-au mobilizat suficiente celule stem hematopoietice pentru a se preleva celulele stem prin afereză. Peste 70% din transplanturile efectuate în lume se fac cu celule stem hematopoietice recoltate din sângele periferic.
- Cordonul ombilical: recoltarea celulelor stem la naștere este o procedură din ce în ce mai populară, mulți părinți optând pentru această variantă pentru a proteja viitorul copilului. Celulele stem recoltate direct din cordonul ombilical vor fi ulterior procesate și stocate în recipiente speciale în cadrul unei bănci de celule stem. Principalul avantaj ale celulelor stem din cordonul ombilical este faptul că sunt 100% compatibile cu copilul, iar în cazul unui eventual transplant, acestea nu vor fi respinse de organism.
Ce tipuri de boli vindecă?
Toate afecțiunile cunoscute până în prezent pornesc de la un defect apărut în replicarea celulară, iar în teorie, orice boală poate fi tratată cu ajutorul celulelor stem. Studiile sunt în continuă derulare, în special pentru anumite tipuri de boli pentru care se presupune că un tratament cu celule stem ar putea duce la o vindecare.
Diabet: în prezent, cercetătorii încearcă să diferențieze celulele stem în celulele producătoare de insulină, urmând ca aceste celule să fie transplantate persoanelor diagnosticate cu diabet de tip I.
Parkinson: se încearcă obținerea unor celule nervoase funcționale care să înlocuiască celulele bolnave care au dus la distrugerea neuronilor dintr-o anumită regiune a creierului și au determinat pierderea capacității de control al mișcărilor voluntare și tremorul extremităților.
Boli cardiovasculare: oamenii de știință încearcă în cadrul cercetărilor să folosească celulele stem pentru a înlocui regiunea mușchiului cardiac afectat de infarctul miocardic.
Cancer: dacă celulele stem ar putea reface măduva osoasă distrusă în cadrul ședințelor de chimioterapie sau radioterapie, ele ar putea funcționa ca o terapie anticanceroasă. Mai mult decât atât, celulele stem ar putea fi folosite și pentru formarea unor celule cu acțiune specifică anticanceroasă care să contribuie la lupta împotriva cancerului.
Boala Crohn: cercetătorii studiează posibilitatea înlocuirii celulelor imune direcționate împotriva celulelor intenstinale cu celule cu funcție normală prin intermediul terapiei cu celule stem.
Boli genetice: terapia cu celule stem ar putea fi o soluție pentru bolile care se localizează la nivelul anumitor gene sau cromozomi și care afectează organismul încă de la naștere, cum ar fi anemia falciformă, fibroza cistică sau bolile neuromusculare.
Transplantul de celule stem poate fi folosit în prezent sau se află într-o fază mai avansată a studiului, în cazul următoarelor afecțiuni: boli autoimune, boli degenerative articulare, diabet zaharat de tip II, ciroză hepatică, poliartrită reumatoidă, accidente vasculare cerebrale, scleroză multiplă, artroze și multe altele. Indicațiile standard de efectuare a unui transplant de celule stem cuprind până la momentul actual peste 80 de afecțiuni.
Păreri pro celule stem
Există multe păreri contra celulelor stem, pornind de la argumentul că acestea pot reprezenta un tratament sau remediu pentru boli care momentan sunt netratabile. Studiile aflate în desfășurare arată că în viitor, celulele stem ar putea reprezenta o șansă la o viață mai bună pentru persoanele care suferă de Alzheimer, Parkinson sau diferite probleme de sănătate mintală. Cercetătorii încearcă să afle potențialul celulelor stem și să vadă cum le pot folosi cât mai bine în tratarea unei game cât mai variate de afecțiuni.
Un alt argument pro celule stem este faptul că ne ajută să înțelegem mai multe despre celulele care se formează în organismului nostru și modul în care ele interacționează. Toate bolile pornesc de la celule, iar celulele stem ne pot ajuta să aflăm cauzele apariției anumitor afecțiuni. Mai mult decât atât, în viitor, celulele stem ne-ar putea oferi și noi metode de testare a tratamentelor medicale. Pe măsură ce cunoștințele despre celulele stem se înmulțesc, putem trece de la testele pe animale sau oameni, la testele pe populații celulare care ar îmbunătăți siguranța și ar accelera procesul de aprobare al tratamentelor.
Cercetătorii care sunt pro terapiilor cu celule stem sunt și cei care cred în medicina regenerativă. Astăzi, terapiile cu celule stem colectate din corpul unui pacient sunt extrem de folosite pentru că riscul de respingere a acestor celule de către organism este redus sau chiar eliminat. Cercetările medicale se concentrează pe capacitatea celulelor stem de a forma țesuturile anumitor organe, iar în momentul în care aceste cercetări ar ajunge la final, întreaga știință a transplantului de organe ar putea fi revoluționată. Celulele stem ar putea fi folosite în viitor pentru a crește organe noi care să le înlocuiască pe cele bolnave, eliminându-se astfel și necesitatea unor donatori de organe.
Celulele stem ar putea elimina și defectele și mutațiile genetice. Dacă se înțelege în profunzime procesul de dezvoltare al celulelor stem, atunci ar putea fi posibilă și modificarea procesului de dezvoltare embrionară. Mutațiile cromozomiale și alte defecte ar putea fi corectate înainte de naștere, în același timp fiind minimizate și riscurile unei pierderi de sarcini.
În funcție de sursa de proveniență, fiecare tip de celule stem poate avea propriile avantaje. Spre exemplu, celulele stem adulte au avantajul de a avea un risc de respingere mai scăzut în transplanturi și un grad mare de succes demonstrat în diferite studii clinice. De partea cealaltă, celulele stem embrionare au avantajul de a fi celule pluripotente care se pot diferenția în mai multe tipuri de celule, ce ne oferă mai multe informații utile despre procesul de dezvoltare al celulelor din țesurile și organele noastre.
Păreri contra celule stem
Așa cum avem păreri pro celule stem, există și câteva păreri contra, susținute de argumente și cercetări realizate de-a lungul timpului. Chiar dacă terapiile cu celule stem au fost destul de mult analizate în cadrul studiilor clinice, încă nu se știe foarte bine ce efecte secundare pot să apară pe termen lung. Societatea Canadiană de Cancer susține că terapiile cu celule stem folosite în tratarea anumitor tipuri de cancer pot aduce efecte secundare pe termen scurt, cum ar fi infecții, sângerări, probleme ale părului sau pielii, dureri inexplicabile sau chiar dezvoltarea unui cancer secundar, însă nu se poate spune nimic despre efectele pe termen lung ale terapiilor cu celule stem, motiv pentru care unii cercetători sunt contra lor.
Colectarea celulelor stem de la un adult poate avea uneori riscuri destul de mari pentru sănătate. Dacă ceva nu merge conform planului în timpul colectării celulelor stem, calitatea vieții pacientului ar putea avea de suferit sau viața lui chiar ar putea fi pusă în pericol. În cazul recoltării celulelor stem embrionare, vorbim mai mult de o problemă etică pentru că pentru colectarea celulelor stem de acest tip este necesară distrugerea blastocitelor formate în timpul fertilizării sau, mai pe scurt, a embrionului. Dacă vorbim de celulele stem adulte, acestea au dezavantajul de a avea o utilitate destul de limitată și se pot diferenția în celule de același fel. Spre exemplu, celulele stem prelevate din țesutul muscular pot crea doar țesuturi musculare suplimentare.
Un număr de aproximativ 50.000 de transplante de celule stem sunt realizate în fiecare an la nivel mondial, iar rata de succes a acestora este de peste 90%. Cu toate acestea, progresul studiilor clinice și al cercetărilor realizate în jurul celulelor stem este destul de lent în comparație cu potențialul încă neexplorat al celulelor stem. În plus, tratamentele cu celulele stem nu sunt deloc ieftine, ele fiind clasificate ca „experimentale” și neacoperite de asigurările de sănătate.
O întreagă controversă se învârte în jurul celulelor stem embrionare. Celulele stem embrionare oferă cele mai stabile și promițătoare rezultate în tratamentul diferitelor maladii sau în medicina regenerativă datorită capacităților lor speciale. Problema cu aceste celule stem este că trebuie obținute dintr-un embrion care a fost deja conceput sau clonat, folosind o celulă din corpul unui pacient și un ou donat. Pentru a iniția o linie celulară cu celule stem este nevoie de distrugerea embrionului, iar acest lucru a dus la apariția unor controverse din punct de vedere etic. În același timp, se încearcă utilizarea celulelor stem embrionare cu celulele stem adulte pentru că celulele stem embrionare oferă un potențial extrem de mare de divizare și un risc scăzut de mutații, în timp ce celulele stem adulte oferă diferențierea necesară. Rămâne de văzut până unde va merge această controversă etică și dacă aceasta va sta în calea unor noi descoperiri în ceea ce privește tratamentele cu celule stem.
Concluzii „Celule stem – pro și contra„
Terapiile cu celule stem rămân un subiect de interes printre cercetători și așteptăm în fiecare an să aflăm progresele și rezultatele studiilor desfășurate sau începutul unor noi cercetări ce promit tratamente mult mai bune și șanse de vindecare mai mari. Celulele stem au foarte multe avantaje și un potențial enorm în tratarea unei game variate de afecțiuni care poate până acum erau considerate incurabile. În același timp, există și câteva dezavantaje sau argumente contra folosirii terapiilor cu celule stem, însă trebuie să privim aceste dezavantaje în comparație cu beneficiile terapiilor cu celule stem pe termen lung și schimbările radicale pe care le poate aduce medicinei, în special medicinei regenerative.
„Cercetările privind celulele stem oferă o mare promisiune pentru înțelegerea mecanismelor de bază ale dezvoltării și diferențierii umane, precum și speranța pentru noi tratamente pentru bolile precum diabetul, leziunile măduvei spinării, boala Parkinson și infarctul miocardic. Cu toate acestea, cercetarea cu celule stem umane ridică și controverse politice și etice. Derivarea liniilor de celule stem pluripotente din ovocite și embrioni este plină de dispute privind declanșarea personalității umane. Reprogramarea celulelor somatice pentru producerea celulelor stem pluripotente induse evită problemele etice specifice cercetării celulelor stem embrionare. În orice cercetare, apar dileme dificile în ceea ce privește cercetarea sensibilă în aval, consimțământul de a dona materiale pentru cercetare, studiile clinice timpurii ale terapiilor și supravegherea cercetării. Aceste aspecte etice și de politică trebuie discutate împreună cu provocările științifice pentru a se asigura că cercetarea privind celulele stem este efectuată într-o manieră etică adecvată.” Dr. George Dejeu
Resurse despre „Celule stem pro și contra”
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați ginecologul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.
