SUMAR:
- Diversificarea alimentară
- Repere pentru debutul diversificării
- Cu ce alimente se începe diversificarea alimentară?
- Diversificarea precoce
- Riscurile diversificării precoce
- Concluzii
- Resurese despre „Când se începe diversificarea alimentară”
Diversificarea alimentară
În primele luni de viaţă, hrana bebeluşilor constă doar în ingerarea de lapte, fie lapte matern, fie formule de lapte praf. Laptele reprezintă singura sursă de nutrienţi necesari creşterii. Diversificarea alimentară are loc în jurul vârstei de şase luni şi vine să întâmpine nevoile nutritive ale bebeluşilor. Specialiştii în nutriţie pediatrică recomandă ca diversificarea alimentară să nu debuteze mai devreme de 6 luni, dar nici mai târziu de 9 luni. Pentru ca diversificarea să poată începe, cel mic trebuie să ajungă într-un anumit grad de dezvoltare, să fie pregătit din punct de vedere fizic şi psihic, astfel încât să poată accepta o nouă formulă de hrană. Diversificarea înseamnă hrănirea bebeluşului cu hrană semisolidă şi solidă, iar pentru ca acest proces să se desfăşoare în siguranţă pentru copil, se impune şi respectarea anumitor reguli legate de calitatea şi succesinea alimentelor noi administrate. Diversificarea începe atunci când bebeluşul este sănătos și când acesta este capabil să stea în fundulet și să își mențină capul. Se începe prin introducerea unui singur aliment nou, la un interval de câteva zile. Astfel, va fi posibilă sesizarea eventualelor reacţii alergice sau de intoleranţă. Noile alimente se vor administra cu linguriţa, crescând progresiv cantitatea. Prin diversificare, se urmăreşte înlocuirea treptată a unei mese de lapte cu o masă formată din textură solidă, crescându-se progresiv cantitatea alimentului solid şi scăzându-se cantitatea de lapte. Prima masă înlocuită va fi cea de la ora 10, următoarea va fi cea de la ora 13, iar a treia masă înlocuită va fi cea de la ora 17. Nu trebuie să se renunte la alăptare, ci doar să se înlocuiască treptat una, două sau trei mese de lapte cu alimente solide, până la vârsta de un an. Urmând aceşti paşi, se ajunge ca la vârsta de 1 an, meniul bebeluşilor să cuprindă toate alimentele de bază, respectiv carne, gălbenuş de ou, produse lactate, cereale, legume şi fructe. Începutul diversificării presupune o atenţie specială acordată hidratării., conform: mayoclinic.org, scienceofmom.com.
Repere pentru debutul diversificării
Debutul diversificăii se va desfăşura astfel încât să se vizeze siguranţa şi sănătatea bebeluşilor, ţinându-se cont de anumite reguli. Diversificarea alimentară poate începe atunci când bebeluşul va accepta în cavitatea bucală linguriţa cu mâncare, fără a mai împinge cu limbuţa, acesta fiind gradul de dezvoltare care îi permite să înceapă procesul de masticaţie şi de înghiţire. Diversificarea nu se va începe mai devreme de vârsta de 6 luni şi nu este recomandat a se demara mai târziu de vârsta de 9 luni. O altă condiţie care se impune, este acceea ca micuţul să poată sta în poziţia şezut, susţinându-şi bine şi căpuşorul. Există şi alte semnale care anunţă faptul că se poate începe diversificarea, cum ar fi obiceiul de a-şi roade pumnişorii atunci când cineva mănâncă în apropiere, manifestarea interesului faţă de ceea ce vede într-o farfurie, dar şi contextul în care nu se mai satură doar cu lăptic. Conform AAP-American Academy of Pediatrics, este foarte important ca atunci când se decide începerea diversificării, să se ţină cont de nivelul de dezvoltare al copilului. Un alt aspect vizat de AAP, sunt manifestările bebeluşului în faţa unei linguriţe cu mâncare. Dacă deschide guriţa atunci când primeşte linguriţa, dacă este atent la castronelul cu mâncare şi pare nerăbdător să guste, atunci cel mic este pregătit să înceapă diversificarea. În acest stadiu de dezvoltare, bebeluşul va putea transfera conţinutul din lingură în guriţă, fără a mai avea tendinţa de a împinge mâncarea cu limba. Ca reper al greutăţii, AAP recomandă debutul diversificării, în momentul în care cel mic şi-a dublat greutatea corporală de la naştere. În ceea ce priveşte alăptarea, AAP recomandă continuarea hrănirii la sân, cel puţin până la vârsta de 1 an., conform: scienceofmom.com, mayoclinic.org.
Cu ce alimente se începe diversificarea alimentară?
Prima masă a micuţului va fi pregătită dintr-o singură legumă, indicat fiind morcovul. Se va alege ora la care va fi administrată masa, urmând a fi păstrată şi pe viitor. Piureul preparat va avea o consistenţă moale, uşor de înghiţit. Din trei în trei zile, piureul poate fi îmbogăţit cu altă legumă. Pe măsură ce timpul trece şi micuţul nu manifestă vreo reacţie, se mai adaugă câte un ingredient. În prima lună, bebeluşul poate consuma morcov, dovlecel, pătrunjel, dovlecel, spanac, păstârnac, ardei, salată, broccoli. Pe lângă legume, cel mic se poate bucura de un debut printre gusturile fructelor, degustând mere sau pere, preparate sub formă de piure. Legumele şi fructele vor fi toate administrate sub formă de piureuri, de preferat preparate la abur, în cazul legumelor, şi coapte în cazul merelor. Treptat, se poate trece de la piureuri la alimente sub formă de bucățele, dar sub atenta supraveghere pentru a nu exista pericolul de înec a celui mic. Astfel, se dezvoltă și reflexul de masticație.
| Încă de la prima masă solidă, micuţul va primi mâncarea din castronele special destinate bebeluşilor, folosind linguriţe din materiale sigure, indicat fiind ca cel mic să fie pus în scunul de masă, un obicei care ar trebui să se păstreze până când acesta creşte şi poate sta pe un scaun normal – vezi aici produsele de care ai nevoie ca să te pregătești pentru începerea diversificării, conform: kellymom.com. |
Diversificarea precoce
Diversificarea reprezintă tranzitul de la hrana lichidă, la cea solidă. Pentru a putea suporta acest tranzit, organismul şi psihicul copilului au nevoie de un anumit grad de dezvoltare, astfel încât să poată mesteca şi înghiţi, să accepte mâncarea solidă atât ca textură, cât şi ca gust, şi să poată asimila noii nutrienţi. Până la vârsta de 6 luni, laptele îi va asigura bebeluşului nutrienţii necesari. O diversificare începută la 4 luni sau chiar mai devreme va aduce un aport nutritiv foarte mare, de care organismul încă nu are nevoie. De asemenea, diversificarea precoce va solicita excesiv sistemul digestiv. Sistemul digestiv nu este complet maturizat, astfel că există riscul de a manifesta intoleranţă la o serie de alimente. Chiar dacă există contexte care ar putea să o determine mama să înceapă diversificarea, cum ar fi foamea permanentă a micuţului, lipsa somnului sau plânsul nejustificat, totuşi nu trebuie grăbit acest proces de diversificare. Rezultatele nu vor fi cele dorite, din contră, se pot agrava contextele care a determinat o demarare precoce. Cel mic va plânge şi mai mult, tot nu va dormi, iar foamea nu se va potoli, pentru că nu va accepta noua textură a alimentelor. Mai mult, diversificarea precoce poate altera dezvoltarea ulterioară atât psihică, cât și fizică a celui mic., conform: scienceofmom.com.
Riscurile diversificării precoce
O diversificare precoce îl va expune pe micuţ în faţa alergiilor alimentare şi intoleranţei, noii nutrienţi fiind agresivi cu sistemul digestiv încă imatur. Este posibil ca sistemul imunitar să nu fie pregătit să facă faţă noilor elemente, considerând parte dintre ele drept inamici şi manifestând astfel respingere, prin reacţiile alergice. Una dintre afecţiunile generate de o diversificare precoce este boala celiacă. Se pot instala de asemenea diabetul zaharat, obezitatea, afecțiuni întâlnite din ce în ce mai des în rândul celor mici. Un alt risc pe care îl presupune diversificarea precoce este reprezentat de ingerarea unui virus sau a unei bacterii. Riscul de a contacta o bacterie sau un virus planează în cazul oricărei persoane care se hrăneşte cu mâncare solidă, cu atât mai mult în cazul bebeluşilor. Chiar dacă hrana va fi preparată în condiţii de maximă igienă, acest risc există. Diversificarea precoce poate conduce la pierderea în greutate din cauza dezechilibrelor care vor apărea la nivel intestinal, context în care se pot manifesta scaunele moi sau constipaţia, refluxul gastroesofagian şi durerile de burtă. În aceste contexte medicale, bebeluşul va deveni plângăcios, va avea un disconfort permanent, va începe să doarmă fragmentat, fără a se mai odihni. Bebeluşul nu este pregătit să accepte alt tip de hrană, nu are nevoie de nutrienţi suplimentari şi poate chiar manifesta intoleranţă şi reacţii adverse. Pentru a se evita aceste riscuri, diversificarea se începe la 6 luni şi se desfăşoară după recomandările medicului pediatru sau nutriţionist., conform: scienceofmom.com, kellymom.com.
Concluzii
Diversificarea alimentară vine să întâmpine nevoile organismului celui mic, ajuns într-un anumit punct de dezvoltare fizică și psihică. Prin diversificare, bebeluşul va primi nutrienţii de care nevoie în acestă nouă etapă, astfel încât procesul de evoluţie să se desfăşoare firesc. Diversificarea va începe în jurul vârstei de şase luni, nu presupune întreruperea alăptării şi se face după anumite reguli. Indicat este ca diversificarea să înceapă atunci când bebeluşul este pregătit, putându-se astfel bucura de noile texturi, deprinzând masticaţia şi înghiţitul, beneficiind astfel de noii nutrienţi. În procesul de diversificare, un rol major îl are mama, ea fiind aceea care va trebui să observe reacțiile celui mic la alimentele nou introduse. De asemenea, pentru o bună desfășurare a diversificării, ustensilele pentru hrană și cadrul în care se desfășoară mesele trebuie să fie cât mai atractive pentru cel mic.
